România cere ajutorul UE în al treisprezecelea ceas, doar pentru un medicament anti-COVID și oxigen

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 06.10.2021 - 21:51

România va activa, marți, Mecanismul de Protecție Civilă al UE, în contextul crizei COVID, și va cere cantități suplimentare dintr-un medicament pentru pacienții COVID critici. Deși spitalele sunt depășite, soluția autorităților a fost suspendarea operațiilor neurgente.

SHARE

UPDATE 15.30: Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat o hotărâre prin care România va cere, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, cele 12.700 de flacoane de 400 mg de Tocilizumabum și concentratoare de oxigen. 

Citește și: Nu mai sunt paturi libere în secțiile ATI. Se tratează bolnavii COVID critici pe paturi din rezervă | Newsweek Romania

„Art.2 - (1) Pe baza ofertelor primite, Ministerul Sănătății va întreprinde demersurile necesare pentru încheierea contractelor și achiziționarea în cel mai scurt timp posibil a cantităților necesare de Tocilizumabum.
(2) Concentratoarele oferite în cadrul mecanismului vor fi preluate de Departamentul pentru Situații de Urgență în vederea distribuirii către unitățile sanitare unde este identificată nevoia.

Art.3 - Remedierea eventualelor daune sau defecțiuni ale concentratoarelor oferite în cadrul solicitării de asistență internațională va fi realizată de către unitățile sanitare beneficiare.

Art.4 - (1) Transportul concentratoarelor din statele participante către România și retur către acestea se va asigura, după caz, de către Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General de Aviație sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ori de către Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Departamentului.

Citește și: Declarația anuală privind beneficiarul real este nejustificată și va bloca ONRC, cred avocații | Newsweek Romania

(2) Transportul cantităților de Tocilizumabum achiziționate de Ministerul Sănătății din statele participante se va realiza, după caz, de către Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General de Aviație sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ori de către Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Departamentului.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și alin. (2), Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, va întreprinde demersurile necesare pentru rambursarea cheltuielilor eligibile ocazionate de transport, din bugetul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii conform prevederilor legale”, se arată în Hotărârea nr. 78, care trebuie ratificată de Guvern. 

---

Anunțul a fost făcut luni seară de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, care a menționat: „Mâine urmează să fie activat Mecanismul de Protecţie Civilă, la cererea Ministerului Sănătăţii, pentru medicamentul Tocilizumab. Este un medicament al cărui furnizor nu poate să furnizeze toate cantităţile necesare. (...) 

Arafat a mai menționat că la nivelul MS și DSU se analizează posibilitatea de a solicita și „echipamente, în mod deosebit oxigenatoare individuale”, pentru a facilita creșterea numărului paturilor cu oxigen în spitalele care au paturi libere, dar care nu sunt conectate la oxigen. 

30 de zile, blocate toate spitalele, iar toți medicii, obligați să trateze cazuri COVID. România tot nu cere ajutor de la UE 

Criza provocată de numărul zilnic extrem de ridicat de cazuri noi de infectare cu coronavirus, numărul mare de internări în spital și ocuparea în regim accelerat a paturilor de terapie intensivă au adus sistemul sanitar românesc în pragul colapsului. 

Marți, în spitale erau internați peste 14.000 de pacienți cu coronavirus și peste 400 de copii, iar la terapie intensivă, pacienții cu COVID au ajuns să fie tratați pe paturile din rezerva operațională, pentru că în secțiile ATI principale nu mai erau locuri în aproape toată țara. 

Citește și: COVID-19 îngenunchează complet spitalele: pacienți ATI, tratați pe paturile de rezervă, în ambulanțe | Newsweek Romania

Cu toate acestea, DSU și MS au refuzat să declanșeze mai devreme Mecanismul de Protecție Civilă al UE, prin care România ar fi putut să ceară ajutor de la celelalte state europene, în condițiile în care ar fi putut să ceară personal medical sau transferarea unor pacienți cu COVID în spitale europene, în țările care au reușit să țină mai bine sub control pandemia de coronavirus. 

În schimb, luni seară, Raed Arafat a anunțat înghețarea activității spitalelor pentru 30 de zile, prin suspendarea tuturor operațiilor și a altor tratamente care nu reprezintă urgențe, fiind exceptați de la aceste măsuri pacienții oncologici, cei care fac dializă, gravidele și urgențele. Mai mult, managerii unităţilor publice cu paturi vor distribui personalul care devine disponibil către structurile care tratează pacienţii COVID.

Citește și: Niciun pat liber pentru pacienţii COVID-19 din Prahova, în ciuda suplimentării locurilor în spitale | Newsweek Romania

Dorel Săndesc: În ATI e iadul, suntem Arca lui Noe de care se agață cu disperare oamenii nevaccinați | Newsweek Romania

O astfel de măsură s-a aplicat și în valurile trecute ale pandemiei, cauzând haos în spitale, iar medicii și asociațiile de pacienți cronici au tras nenumărate semnale de alarmă privind faptul că sunt pacienți cronici grav afectați care nu mai ajung să facă tratamente, iar multora li s-a agravat starea. 

Citește și: EXCLUSIV Spitale COVID făcute din pix. Cazul „Sf. Ioan“, unde sunt infecționiști doar până la 15.00 | Newsweek Romania

CF Witting, alt spital COVID făcut din pix: acuzații de malpraxis și ATI deschisă după două luni | Newsweek Romania

Până marți, la ora publicării acestei știri, Ordinul MS prin care se suspendă operațiile nu a apărut în Monitorul Oficial. 

Oana Gheorghiu, una dintre fondatoarele Dăruiește Viață, care construiește spitale în România cu bani din donații, a criticat marți decizia DSU și MS de a nu cere ajutor UE și pentru spitale. 

MS cere ajutor pentru medicamentul Tocilizumabum pentru pacienții COVID cu forme severe 

În schimb, Ministerul Sănătății a anunțat oficial, marți, că a cerut DSU să activeze Mecanismul de Protecție Civilă al UE, pentru achiziționarea a 12 700 de flacoane de Tocilizumabum, medicament folosit pentru tratarea pacienților COVID cu forme severe de boală.

„Ministerul Sănătății (MS) a solicitat în această dimineață Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru pentru achiziționarea a 12 700 de flacoane de Tocilizumabum.

Citește și: Weekend de groază în spitalele COVID: bolnavii sunt trataţi în ambulanţe | Newsweek Romania

Solicitarea vine după ce firma producătoare, care are încheiat un acord cadru și un contract subsecvent cu Ministerul Sănătății, a anunțat că se află în imposibilitatea de a livra medicamentul până la finalul anului 2021, având în vedere situația de stock-out a produsului la nivel global.

În aceste condiții, considerând situația acută provocată de intensitatea valului IV pandemic în România, ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila a solicitat șefului DSU, Raed Arafat activarea mecanismului de protecție civilă.

Menționăm că Ministerul Sănătății a primit fondurile necesare pentru achiziționarea acestui produs utilizat în tratarea pacienţilor cu forme severe de COVID-19.

Săptămâna trecută, Ministerul Sănătății a distribuit o nouă tranșă de Tocilizumabum direcțiilor de sănătate publică teritoariale. Este vorba despre 6649 de flacoane care sunt distribuite în spitalele care tratează pacienți COVID-19 cu forme severe de boală”, este comunicatul MS de marți. 

Citește și: București: Rata de incidență Covid a trecut de zece la mia de locuitori | Newsweek Romania

În urmă cu două săptămâni, MS a anunțat, într-un comunicat de presă, că a încheiat un contract-cadru pentru achiziția de Tocilizumabum și că „în următoarea perioadă” vor fi furnizate, gratuit, un număr de 2000 flacoane de Tocilizumab de 400 mg/fl și 6436 flacoane de 80 mg/fl spitalelor care tratează pacienți cu forme severe de boală. Anunțul MS a venit în contextul în care mai multe spitale reclamaseră că nu mai aveau medicamentul. 

Ce este și cum funcționează Mecanismul de Protecție Civilă. România l-a activat, cu mare întârziere, după Colectiv, în 2015 

Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost înființat în 2001 și include o capacitate europeană de răspuns în situații de urgență. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență este nucleul operațional al mecanismului de protecție civilă: este activ 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână și coordonează eforturile UE de răspuns în caz de dezastre.

Peste două treimi din intervențiile Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență în 2020 au fost asociate pandemiei de COVID-19: cele mai multe țări au solicitat materiale sanitare de protecție și mai mult personal medical. 

Citește și: Bolojan sugerează că nu vrea guvern minoritar: O formulă cu majorități clare, nu de strânsură | Newsweek Romania

România a activat pentru prima dată Mecanismul de Protecție Civilă după tragedia de la Colectiv, dar abia după șase zile de la incendiu. Inițial, ministrul de atunci al Sănății, Nicolae Bănicioiu, a spus că „avem de toate”, iar Raed Arafat declara, la vremea respectivă, că „Faptul că tu declanşezi mecanismul de protecţie civilă înseamnă că tu pui o solicitare undeva şi aştepţi să răspundă alţii. Se poate să răspundă, se poate să nu”. 

Sursă infografic: IGSU 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.