Un vaccin este un antrenor al sistemului imun. Simulează întâlnirea corpului cu virusul și învață sistemul imun al organismului cum să-l recunoască și să-l neutralizeze eficient, a explicat dr. Simona Ruţă, profesor universitar la disciplina de Virusologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Care e diferența dintre un vaccin clasic, folosit în ultimii 300 de ani, și noua tehnologie ARN Mesager, folosită în vaccinul împotriva COVID-19.
„Vaccinurile clasice se produc izolând virusul pe culturi de celule, în laborator. Apoi virusul este produs în cantități foarte mari și inacctivat cu o substanță chimică care distruge acea parte a virusului responsabilă de multiplicare și deci de infecție.
Se distruge codul genetic al virusului.
Dar păstrează nealterate proteinele de suprafață ale virusului, care reprezintă partea recunoscută de către sistemul imun.
Aceste vaccinuri sunt foarte eficiente, dar au câteva dezavantaje: sunt produse printr-un procedeu laborios, cu condiții de biosecuritate de nivel crescut și cu proceduri rigide.
Dacă apar mutații în structura virusului, care nu sunt recunoscute de vaccin, trebuie luat de la capăt tot procesul. Iar asta merge greoi”, a explicat dr. Simona Ruţă, în cadrul dezbaterii video organizată de Colegiul Medicilor.
Tehnologia ARNm, pe care se bazează vaccinurile realizate de către Pfizer și Moderna, aprobate de către Uniunea Europeană și distribuite inclusiv în România, înseamnă, de fapt, niște seturi de instrucțiuni genetice, care spun celulelor corpului uman cum se fabrică o proteină virală.
ARN mesager nu intră în contact cu ADN-ul uman
„Procesul de creare a vaccinului presupune că se alege o proteină cheie, spike sau țepușă, cum e în cazul coronavirusului, cu care virusul deschide ușa de intrare în celulă.
Prin tehnologia ARN mesager, apare deja un avantaj: răspunsul imun este focalizat împotriva unui singur antigen, a unei singure proteine din structura virusului.
Cum știe celula să citească această informație?
ARN-ul mesager arată ca un text scris: o înșiruire de litere. Trei litere formează un cuvânt, iar fiecare cuvânt este tradus în interiorul celulei într-un aminoacid.
Aminoacizii sunt fragmentele din care sunt formate toate proteinele.
Noi avem fabrici de proteine în celule, numite ribozomi. După ce injectăm vaccinul, picăturile de grăsime în care este livrat ARN mesager sunt degradate și acest ARN ajunge la nivelul ribozomului.
ARN mesager nu ajunge niciodată în contact cu materialul nostru genetic, care se găsește în nucleu. Nu se poate integra în ADN-ul nostru celulat.
Acest ARN mesager supraviețuiește foarte puțin în celulă, în 2-3 zile dispare complet”, a explicat profesorul de virusologie.
O persoană vaccinată are deja anticorpi
După ce dispare ARN-ul mesager cu informațiile despre coronavirus, în urma lui rămân două forme: proteina sintentizată, expusă într-o formă completă, care seamănă cu cea prezentă pe suprafața virusului, și mici fragmente de proteină.
„Forma completă este recunoscută de mici celule ale sistemului imun, care știu să fabrice anticorpi. Fragmentele sunt recunoscute de alte celule, limfocitele T, care știu să omoare celulele deja infectate sau știu să ajute celelalte tipuri de celule să facă treaba mai bine.
O persoană vaccinată are deja anticorpi neutralizanți, care recunosc proteina spike de pe suprafața virusului. De fapt, sunt ca niște umbrele care acoperă acele țepușe, ce nu se mai pot conecta la celulele sănătoase.
Dar corpul primește și capacitatea de a recunoaște celulele deja infectate și să le omoare”, a menționat dr. Simona Ruţă, în cadrul dezbaterii video organizată de Colegiul Medicilor.
Dar cel mai important este faptul că, prin vaccinare, corpul este supus unor antrenamente, în care învață cum să distrugă coronavirusul.
„Antrenamentele create prin vaccinare sunt stocate în celulele de memorie, care păstrează toată imaginea acestui antrenament. Când apare un virus infecțios, știe ce să facă și atacă virusul rapid.
Ceea ce duce la o protecție consistentă, de la două săptămâni de la vaccinare și completă la 7 zile după a doua doză”, a menționat medicul specialist.
Răzvan Cherecheș: Am avut noroc cu acest coronavirus
Vaccinul împotriva COVID-19 a fost realizat atât de repede pentru că, de fapt, cercetătorii lucrau de zeci de ani pe tehnologia ARN mesager.
„Atunci când a venit acest coronavirus peste noi, am fost cu toții norocoși, pentru că acest virus a fost dintr-o familie pe care noi o studiam deja demult.
Am mai avut infecția Sars-COV 1 înainte și s-a început lucrul la un vaccin atunci. Dar nu s-au alocat destule fonduri, pentru că nu a fost amenințarea destul de mare.
Când avem amenințare mare, se vede că avem foarte mulți bani.
De ce nu rezolvăm și alte boli. Pentru că nu se alocă destul bani. Pentru că se duc banii pe alte priorități în societate”, a explicat dr. Răzvan Cherecheș, medic epidemiolog, profesor la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj.
Acesta a insistat pe faptul că românii trebuie să apeleze la medici, așa cum atunci când li se strică mașina se duc la un mecanic auto, nu la un instalator.
„Întrebați medicul dacă să vă vaccinați. Fiecare decizie e personală. Aveți încredere în specialiști.
Și noi discutăm între noi dacă vaccinul e bun sau care vaccin e mai bun.
Părinții voștri au avut încredere în pediatrii și în ortoped. Și când ați avut mân ruptă, nu ați pus uleiuri esențiale, ci ați mers la medic și v-a pus mâna în ghips”, a menționat Răzvan Cherecheș.
Un procent dintre noi nu se vor vaccina. Nu vor fi convinși și nici nu trebuie să îi convingem pe toți.
