În martie 2013, Traian Băsescu în registra celebrul mesaj video în care și-a luat adio de la PD. Pe atunci președinte al Româniaie, Traian Băsescu a fost nemulțumit că protejata sa, Elena Udrea, nu a fost aleasă președinte de partid, ca să-i ppăstreze cald locul până ce acesta își va sfârși mandatujl de șef al statului. Șefia PD a fost âștigată atunci de Vasile Blaga, după niște alegeri interne în care susținătorii săi au fost acuzați de Traian Băsescu că au fugit cu urnele.
Traian Băsescu a preferat atunci să înființeze Partidul Mișcarea Populară. În ianuarie 2014, PMP a fost înregistrat oficial ca formațiune politică. La acel moment, opt consilieri prezidențiali au demisionat și s-au înscris în formațiunea politică.
La ultimele alegeri parlamentare din 2020, PMP nu a reușit să treacă pragul electoral de 5%, iar în prezent este într-un proces de disoluție.
După condamnarea și încarcerarea sa în dosarul angajărilor fictive de la Teleorman, Liviu Dragnea a fost exclus din PSD, partid al cărui președinte a fost. Eliberat condiționat, Dragnea a anunțat înființarea unei noi formațiuni: Alianța Pentru Patrie (APP). De înregistrarea partidului s-a ocupat Codrin Ștefănescu. Doctrina noului partid e una ultra-naționalistă, xenofobă, violent anti-europeană. Definiția i-a dat-o chiar Dragnea: „E un partid care vrea să rupă acest jug străin care subjugă România!” Dragnea are interdicție 3 ani să activeze în conducerea unui partid politic, să aleagă și să fie ales.
Fostul președinte al PNL, debarcat din funcție de Florin Cîțu, Ludovic Orban, a plecat din partidul din care a făcut parte în ultimele decenii și a înființat Forța Dreptei. Orban a precizart că formațiunea este o construcţie pe termen lung și îi așteaptă alături pe "toţi liberalii de caracter". El a punctat că Forța Dreptei este „născută din conștiința și caracterul a 16 parlamentari care au spus categoric nu trădării lui Iohannis și a conducerii PNL față de românii de bună credință care și-au pus speranțele și încrederea într-un președinte care promitea dezvoltare și într-un partid politic care promitea o guvernare de dreapta care să aducă creștere economică, modernizare".
Doctrinar, FD se bazează pe un liberalism conservator, cu „multe similarităţi cu creştin-democraţii germani": „Practicăm un liberalism care continuă tradiţia PNL, un liberalism naţional, puternic ancorat în tradiţiile şi valorile specifice ale poporului român”, a spus Orban.
El și-a depus oficial demisia din PNL în 23 noiembrie 2021, după ce a pierdut alegerile pentru un nou mandat la conducerea PNL. De la acel moment, el a lansat acuzații și atacuri dure la adresa președintelui Klaus Iohannis și a noului lider al PNL Florin Cîțu.
Potrivit unui sondaj CURS, realizat în perioada 28 martie – 11 aprilie, față în față, la domiciliul respondenților, partidele lui Liviu Dragnea sau Ludovic Orban ar lua doar 1%. Pro România, partidul lui Victor Ponta, este creditat cu 3% intenție de vot.
Citește și: Vlad Voiculescu și lideri ai USR București nu pleacă în partidul lui Dacian Cioloș
Perdant al alegerilor prezidențiale din 2014, în fața candidatului PNL, Victor Ponta a rămas președinte al PSD și premier încă un an de zile. Pe 4 noiembrie 2015, a demisionat din funcția de premier în urma protestelor generate de tragedia de la Colectiv și a scandalurilor din interiorul coaliției de guvernare.
De asemenea, tot în 2015, a demisionat din funcția de președinte al PSD, în urma anchetei DNA pornite în dosarul Turceni-Rovinari, dosar în care, ulterior, în mai 2018, a fost de achitat în primă instanță.
Victor Ponta a fondat partidul PRO România pe 29 mai 2017, alături de fostul co-președinte ALDE Daniel Constantin și fostul prim-ministru interimar Sorin Cîmpeanu, actual ministrul al Educației. Deși nu a existat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, până în mai 2019 partidul avea 21 de deputați, majoritatea migrați de la PSD. La alegerile locale din 2020 a obținut 4,5% din voturi la nivel național.
La data de 8 octombrie 2020, PRO România a decis să fuzioneze cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, noua formațiune politică urmând să se numească Pro România Social Liberal.
La alegerile parlamentare din 2020, formațiunea politică nu a reușit să treacă de pragul electoral pentru a intra în Parlament. În data 26 ianuarie 2021, Biroul Executiv al partidului PRO România a convocat un congres național extraordinar pentru a opri demersul de fuzionare cu ALDE.
Un alt fost președinte de partid care nu a reușit să înființeze un partid care să se impună pe scena politică a fost Mircea Geoană. După pierderea alegerilor prezidențiale din 2009, în fața lui Traian Băsescu, Mircea Geoană a fost înlocuit în funcția de președinte al partidului de către Victor Ponta, în februarie 2010. A fost exclus din PSD la data de 22 noiembrie 2011, iar în octombrie 2012 a revenit în partid, unde a rămas până în noiembrie 2014.
În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. Partidul PSRO reclama „devierea de la identitatea de stânga” a PSD în timpul conducerii lui Victor Ponta, susținând de asemenea moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta din iunie 2015. La acea vreme, Geoană a sublinait că este nevoie de un început poaspăt pe scena politică românească, precizând că PSRO este un proiect autentic de stânga.„Sunt convins de faptul că vremea monopolului partidelor tradiționale în România, și pe stânga, și pe dreapta, se apropie de sfârșit.(…) Nevoia de un început proaspăt în politica românească este, cred, o chestiune pe care o resimțim cu toții”.
La alegerile locale din 2016, PSRO a obținut peste 99.000 de voturi, adică 1,2%, fiind al 9-lea în ordinea preferinței de vot a publicului. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia a fost luată decizia de a se autodesființa.
Începând din 17 iulie 2019 a fost numit adjunct al secretarului general al NATO de către Jens Stoltenberg, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Citește și: VIDEO SUA ar putea trimite nave de escortă pentru transportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră
În anul 2003, Gabriel Oprea a devenit membru PSD, iar în anul 2008, imediat după alegeri, partidul l-a propus pentru funcția de ministru de Interne. Ulterior, în urma unor conflicte cu liderii partidului, PSD i-a retras sprijinul politic și a fost propus pentru excluderea din partid. Astfel, Oprea a demisionat din guvern și din funcția de președinte al organizației județele Ilfov a PSD, pe care o conducea din 2004, și a părăsit partidul, continuându-și activitatea ca deputat independent.
Gabriel Oprea a mai ocupat funcția de ministru al Apărării Naționale în perioada 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012, mai întâi în cabinetul Boc 2, iar apoi în guvernul Ungureanu.
În anul 2010, grupul parlamentarilor independenți, în frunte cu Oprea, a fondat Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). Astfel, la data de 10 mai 2010, la congresul partidului, Marian Sârbu a fost ales președinte al partidului, Gabriel Oprea președinte executiv, iar Cristian Diaconescu președinte de onoare.
Partidul era format din membri de partid ai PSD, PNL, PC și alte formațiuni politice, care au ieșit din grupurile lor parlamentare din cauza sprijinului oferit președintelui Traian Băsescu.
În iulie 2012, UNPR s-a aliat cu PSD și au format Alianța de Centru Stânga, care ulterior a devenit parte a USL, alături de PNL și PC, în urma căderii guvernului condus de Mihai-Răzvan Ungureanu. Marian Sârbu a demisionat pe 28 mai 2012 de la conducerea partidului, urmând ca Gabriel Oprea să devină președintele UNPR.
Cu ajutorul USL, UNPR a câștigat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 zece locuri în Camera Deputaților și cinci locuri în Senat. Ulterior, UNPR a trebuit să se alăture grupului PSD, fiindcă nu îndeplinea numărul minim de parlamentari pentru a forma un grup parlamentar, adică 12 deputați, respectiv 7 senatori. Oprea a devenit vicepremier în guvernul Victor Ponta, în urma susținerii din Parlament.
De asemenea, la data de 29 iunie 2015, UNPR a fuzionat prin absorbție cu Partidul Poporului – Dan Voiculescu.
Gabriel Oprea și-a anunțat demisia pe 3 martie 2016, fiind urmărit penal în două dosare. Tot în martie 2016, Valeriu Steriu a preluat funcția de președinte al UNPR.
UNPR a încercat să fuzioneze la data de 20 iulie 2016 cu partidul fostului președinte Traian Băsescu, Partidul Mișcarea Populară (PMP), însă procesul a eșuat. Astfel, UNPR a revenit pe scena politică în iunie 2018, iar tot în acest an Gabriel Oprea a fost reales președinte al partidului.
La toate alegerile care au urmat, UNPR nu a reușit să obțină pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament. În prezent, conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al UNPR, Gabriel Oprea nu ar mai fi președintele partidului, funcția fiind ocupată de Ioan Lucian.
Intrat la începutul anilor ’90 în guvernele FSN și ales parlamentar pe listele PDSR, Teodor Meleșcanu a aterizat ulterior în PNL, iar apoi în ALDE. A fost ministru de Externe în Guvernul Văcăroiu, ministrul Apărării în Guvernul Tăriceanu, a fost numit șeful Serviciului de Informații Externe la propunerea lui Traian Băsescu și din nou ministru de Externe în Guvernele Ponta, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
În 1996 a fost ales deputat pe listele PDSR, partidul condus de Ion Iliescu, iar în 1997 a părăsit PDSR. În luna iunie 1997, Meleșcanu a fondat partidul Alianța pentru România (ApR) alături de câțiva foști membri ai PSDR, acesta fiind ales președinte al partidului în luna decembrie a aceluiași an și ulterior a fost reales în funcție în martie 2001. Meleșcanu a devenit prim-vicepreședinte al PNL după ce în ianuarie 2002 ApR a fuzionat cu PNL. El a mai primit un loc eligibil pe listele Alianței D.A., câștigând un mandat de senator la alegerile din 2004. Meleșcanu a fost reales senator în 2008 pe listele PNL.
În 2014, în ciuda asigurărilor pe care i le dăduse lui Traian Băsescu, Meleșcanu demisionează de la SIE și candidează la alegerile prezidențiale din partea Partidului Dreptății Sociale. După ce în primul tur obține mai puține voturi decât semnături de susținere, Meleșcanu este numit, pentru opt zile, ministru de Externe în guvernul Ponta.
În 2016, Meleșcanu se înscrie în ALDE, partidul rezultat din fuziunea PLR (partid înființate de Tăriceanu după plecarea din PNL) cu PC. În 2017 este numit din nou ministru al Afacerilor Externe din partea ALDE, funcție din care a fost demis de Viorica Dăncilă în iulie 2019.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis pe 22 ianuarie 2020 că alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională, prin urmare, mandatul său a fost invalidat.
Ulterior, senatorul Teodor Meleșcanu s-a înscris în Partidul Puterii Umaniste (social- liberal – PPU-SL), fondat de Dan Voiculescu, după ce a demisionat din partidul Forța Națională, partid în care intrase după ce a părăsit ALDE, devenind astfel primul senator din partea PPU-SL.
Marian Vanghelie și-a lansat cariera politică în anul 2000, când a fost ales primarul al Sectorului 5 din București.
A fost președintele organizației PSD București și a fost primar al Sectorului 5 timp de patru mandate, între anii 2000 și 2015, până în momentul în care, pe 6 aprilie 2015, a fost suspendat din funcția de primari, din cauza arestului preventiv pe motive de corupție. Ulterior, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.
Vanghelie a înființat în 2019 Partidul Social-Democrat Independent. Deși nu apare oficial în conducerea formațiunii, în 2015, odată cu excluderea din PSD, Marian Vanghelie și Mircea Geoană au declarat că vor crea un nou partid, care va purta acest nume.
La momentul respectiv, Oana Niculescu-Mizil, partenera de viață a lui Vanghelie, și Ana Maria Cătănuță, consiliera lui Geoană, au înregistrat la OSIM marca „Partidul Social Democrat Independent”. Formațiunea politică reînființată de Vanghelie are aproape aceeași nume și aceleași elemente ale siglei cu PSD.
Marian Vanghelie a candidat din partea PSDI la alegerile europarlamentare din 2019, însă nu a reușit să treacă pragul electoral. La alegerile locale din 2020, a candidat din nou pentru funcția de primar al Sectorului 5, tot din partea PSDI, însă a fost învins de către Cristian Popescu Piedone.
Vanghelie a fost condamnat pe 13 mai 2021 la 11 ani și 8 luni de închisoare în dosarul în care este judecat pentru luare de mită și abuz în serviciu, după un proces care a durat șase ani.
Fost premier al României, apropiată de Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a plecat recent din PSD, după 27 de ani, și a înființat Partidul Națiune Oameni Împreuna (NOI). Dăncilă a fost prim-ministrul cu cel mai lung mandat, 1 an și 279 de zile. Ea a candidat la președinție din partea PSD, însă a fost învinsă de Klaus Iohannis în turul al doilea, cu 66,09 % din voturi la 33,91%. O scurtă perioadă a lucrat la Banca Națională a României, în postul de consultant pe Strategia de Sustenabilitate și Energie Verde.
În prezent, fostul președinte PLUS și USR, Dacian Cioloș, discută despre crearea unui nou partid politic, a scris G4Media. Alături de colegi europarlamentari, din care îi amintim pe Dragoș Tudorache și Ramona Strugariu, aceștia discută despre ideea de a forma un nou partid în jurul echipei de cinci europarlamentari.„Este foarte important să o facem în acest context. Ați văzut și voi ce s-a scurs în presă deja. Putem merge altfel mai departe. Nu este important dacă eu sunt sau nu președinte. Eu am pus pe masă un program care a rezultat din discuțiile cu voi”, a explicat Dacian Cioloș. Dacian Cioloș a susținut în cadrul discuțiilor că nu vrea să fie președinte al partidului. Planul este ca în primă fază să se creeze un site unde să fie urcat un viitor statut al partidului, potrivit surselor citate.
