Va cere președintele Nicușor Dan dizolvarea Parlamentului? Explicațiile unui specialist în drept constituționa
Căderea la vot a Guvernului Veștea de luni noaptea adâncește criza politică și lasă loc unei noi serii de întrebări, aparent fără răspunsuri clare. „Ziarul de Iași” a stat de vorbă cu un profesor ieșean și vine cu explicații pe larg la această problemă.
Gratuitatea pentru buletinul electronic nu se oprește încă. Statul prelungește termenul până la 29 august 2026, într-un moment în care cererea pentru noile acte crește accelerat. Iașul a depășit deja pragul de 40.000 de cărți electronice emise, iar sistemul funcționează cu programări exclusiv online.
Dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate reprezintă doar una dintre variantele prevăzute de Constituție după căderea unui guvern. Conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), explică de ce președintele nu este obligat să declanșeze anticipatele, dacă mai trebuie sau nu să consulte partidele și cât putem rămâne fără premier.
În contextul consultărilor privind viitorul guvern și posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, profesorul atrage atenția asupra unei nuanțe esențiale: dizolvarea Parlamentului este o posibilitate constituțională, nu o obligație pentru șeful statului. Așa cum a subliniat Bălan pentru „Ziarul de Iași”, mecanismul constituțional românesc diferă mult de mecanismele constituționale ale altor sisteme democratice.
„Dizolvarea Parlamentului este o facultate a președintelui. Poate să o facă sau poate să nu o facă. Consider că articolul 89 privind dizolvarea Parlamentului este foarte bizar, chiar ciudat, ca să nu spun mai degrabă prost scris. În mod normal, unui șef de stat – monarh constituțional sau președinte – trebuie să-i stea la îndemână posibilitatea de a dizolva Parlamentul aproape imediat. În momentul în care există o moțiune de cenzură, este posibil ca guvernul să fie cel vinovat și va trebui să plece, sau este posibil ca majoritatea parlamentară, animată de visuri politicianiste, să se înșele. Constituția nu stabilește cine are dreptate și cine nu. În general, Constituția este animată de suspiciune în privința intențiilor oricărui actor politic și este foarte sceptică în privința consecințelor, chiar și atunci când intențiile sunt bune”, explică Marius Nicolae Bălan. Mai mutl în ziaruldeiasi
