Un nou OUG în justiție. Toate sentințele de la Înalta Curte, de după 2014, pot fi atacate

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 21.01.2019 - 11:41

Tudorel Toader a anunţat la un post tv că Ministerul Justiției a elaborat proiectul de ordonanță de urgență prin care se vor putea contesta sentinţele decise de completurile de cinci judecători constituite nelegal.

SHARE

Ministrul a precizat că este vorba despre o ordonanţă de urgenţă pentru „repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegale", iar aceştia vor putea face contestaţie în anulare.

„Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, va judeca", a declarat ministrul Justiţiei.

Toader a menţiont că acest proiect va fi prezentat premierului Viorica Dăncilă, care va decide ce sa va întâmpla mai departe. „OUG e pregătită. Nu decid eu momentul. Eu propun, soluţia, eu am făcut draftul, doamna prim-ministru va decide. Eu cred că în cel mai scurt timp posibil".

Se deschidere calea atacării tuturor sentințelor de la ÎCCJ începând cu 2014.

Tudorel Toader a spus că cel mai probabil varianta ordonanţei va fi aleasă şi în cazul dosarelor construite în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, dar în acest caz aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale.

„A mai declarat Curtea neconstituţională şi constituirea acelor protocoale. Aşteptăm motivarea deciziei CCR, vedem dezlegarea pe care-o vor da judecătoruii constituţionali şi în funcţie de care probabil vom proceda în aceeaşi măsură, să redăm posibilitatea juridică legală să verifice dosarul, să fie contestat. Să verifice dacă urmărirea penală a fost făcute pe probele legale din Codul de Procedură Penală sau a fost făcută pe lângă procedura penală pe baza de protocoale şi de către organe judiciare care nu sunt abilitate în urmărirea penală”, a declarat Tudorel Toader.

CCR a admis, în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

Curtea Constituţională a României anunţă că parchetele şi instanţele judecătoreşti sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depăşirea competenţelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI.

Analiză pe recursul compensatoriu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să îi prezinte, luni, premierului Viorica Dăncilă o analiză privind consecinţele Legii recursului compensatoriu, precum şi propuneri de îmbunătăţire a situaţiei.

Ministrul Justiţiei a avut miercuri o întâlnire cu Viorica Dăncilă pe tema Legii recursului compensatoriu şi a consecinţelor acesteia, după scandalul generat de crima de la Mediaş comisă de un recidivist. După discuţia cu premierul, Tudorel Toader a precizat că Legea recursului compensatoriu a fost promovată de Guvernul tehnocrat, a fost votată şi de parlamentari USR şi PNL, iar preşedintele a promulgat-o fără să o atace la CCR. Toader a precizat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, va face o evaluare a consecinţelor legii, iar luni dimineaţă îi va prezenta şefei Guvernului propuneri legislative şi non-legislative. 

Citește și Noul OUG anunțat de Toader îl salvează pe Liviu Dragnea de condamnare

„Problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie să fie rezolvată în acord cu standardele europene. Adevărul trebuie să fie cunoscut, trebuie să fie scos la suprafaţă pentru a cunoaşte stare de fapt, pentru a cunoaşte, pentru a şti când şi ce măsuri trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor, a stării de fapt", a afirmat Tudorel Toader.

„Legea privind recursul compensatoriu a fost iniţiată de către Guvernul tehnocrat, a fost avizată favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, care însă a propus schimbarea naturii juridice a reglementării. Legea a fost susţinută şi votată inclusiv de către parlamentarii PNL şi USR, legea a fost promulgată de către preşedintele României, fără să o critice la Curtea Constituţională. Legea a fost criticată în controlul anterior intrării în vigoare, în controlul a priori, însă obiecţiile de neconstituţionalitate au fost respinse", a declarat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că din statistica primită de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) rezultă: scăderea populaţiei penitenciare; scăderea numărului celor condamnaţi care au beneficiat de liberare condiţionată; scăderea numărului celor care revin în penitenciar după ce au beneficiat de liberare condiţionată; o scădere generală a stării de recidivă. „În anul 2014 au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi, în anul 2018 au fost liberaţi condiţionat 8.859 de deţinuţi. Deci de la 11.392 - 2014, 8.859 în 2018.

Numărul celor care revin în penitenciar după liberare condiţionată spuneam că este în scădere. Dacă luăm comparativ acelaşi an 2014, observăm că au revenit în penitenciar 3.598 de deţinuţi liberaţi condiţionat, faţă de 2018 când au revenit în penitenciar 448 de liberaţi condiţionat. Acuma, din totalul celor care, într-un fel sau altul, au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu, statistica oficială a ANP-ului ne arată că 5,02 la sută au revenit în penitenciar. 5,02 la sută au revenit", a declarat Tudorel Toader.

Citește și Cum minte, punct cu punct, ministrul Tudorel Toader, în privința legii recursului compensatoriu

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.