Viktor Orban, calul Troian al lui Putin în Europa. Crizele UE pornesc de la Budapesta

Vorbește la Moscova și Beijing în numele UE, fără a avea mandat. Atacă Europa și Occidentul de pe teritoriul României. Se poziționează fățiș de partea Rusiei în războiul din Ucraina, lăsând la o parte orice nuanță. Blochează deciziile de politică externă ale Uniunii.

Viktor Orbán pare într-un efort continuu de a genera crize cu (teoretic) partenerii săi europeni.

Dar ce vrea, de fapt, liderul de la Budapesta?

Reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din Uniunea Europeană, programată pentru 28-30 august, a fost mutată la Bruxelles în loc de Budapesta.

Decizia a venit ca urmare a vizitei premierului Viktor Orbán la Moscova și Beijing, pretinsă drept o misiune de pace.

În aparițiile sale, liderul naționalist de la Budapesta a dat de înțeles că reprezintă Uniunea Europeană, deși nu primise un asemenea mandat.

Ungaria deține până la 1 ianuarie 2025 președinția rotativă a Consiliului UE -  instituția formată din guvernele statelor membre, parte a legislativului blocului, alături de Parlament. Îi dă aceasta dreptul lui Viktor Orbán să vorbească în numele Europei? Nu.

Deținerea președinției rotative a Consiliului conferă statului respectiv rolul de broker onest în organizarea reuniunilor de lucru și promovarea dosarelor în cadrul instituției.

Relațiile externe ale Uniunii sunt responsabilitatea Înaltului Reprezentant, iar acesta trebuie să se consulte permanent cu statele membre înainte de a formula o poziție.

Mișcarea șefului diplomației europene, de a-i convoca pe miniștri la Bruxelles este una fără precedent în Uniunea Europeană și zădărnicește planurile Budapestei de a-și relansa ideile anti-occidentale și pro-ruse profitând de platforma oferită de reuniunea miniștrilor de Externe.

De partea sa, Comisia Europeană le-a cerut membrilor săi să nu participe la reuniunile ministeriale informale în timpul perioadei de șase luni a președinției ungare.

Cuibul favorit din Carpați

Dar această înfrângere diplomatică nu a fost de natură a-i potoli aplombul lui Orbán. El nu și-a mai putut susține teoriile în fața miniștrilor de Externe reuniți la Budapesta, dar a făcut-o fără niciun fel de problemă de pe teritoriul României, la ceea ce s-ar numi Universitatea de Vară de la Tușnad.

Este o denumire care ascunde o doză de cinism, câtă vreme tocmai Viktor Orbán a alungat de la Budapesta Universitatea Central-Europeană, fondată de miliardarul George Soros, de ale cărui burse a beneficiat, în tinerețe, însuși liderul ungar. În schimb, a încheiat un memorandum pentru găzduirea unei universități chinezești.

Tușnad este locul favorit de unde liderul ungar își lansează ideile. De acolo a lansat teoria regimurilor iliberale ca și idei revizioniste și xenofobe. În 2023, a persiflat statul român, despre care a spus că ar fi încercat să-l cenzureze.

În anul acesta, liderul nationalist a prezis sâmbătă, 27 iulie, dispariția UE și și-a anunțat susținerea față de Donald Trump.

Orbán a mai susținut,
fără dovezi, că SUA s-au
aflat în spatele exploziilor
din 2022 care au vizat
gazoductele Nord Stream

Viktor Orbán a prezis că Uniunea Europeană alunecă spre pieire și a anunțat o nouă „ordine mondială“, orientată spre Asia.

„Tot ce face Europa astăzi este să urmeze necondiționat politica externă pro-democrată a SUA... chiar și cu prețul autodistrugerii. (...) Se apropie o schimbare care nu s-a văzut de 500 de ani. Ne confruntăm de fapt cu o schimbare a ordinii mondiale“, a adăugat el, afirmând că China, India, Pakistanul și Indonezia vor deveni „centrul dominant“ al lumii.

Orbán a mai susținut, fără a prezenta vreo dovadă, că SUA s-au aflat în spatele exploziilor din 2022 care au vizat gazoductele Nord Stream construite pentru a transporta gaze din Rusia în Germania, numind acest act „un act de terorism comis la indicația evidentă a americanilor“.

În ceea ce privește Ucraina, Orbán a pus la îndoială că țara va deveni membră a NATO sau a UE. „Noi, europenii, nu avem bani pentru asta. Ucraina va reveni la poziția de stat tampon“, a spus el, adăugând că garanțiile internaționale de securitate „vor fi consacrate într-un acord între SUA și Rusia“.

Orbán a spus că încercarea lui Trump pentru realegere urmărește „să aducă poporul american înapoi de la un stat liberal post-naționalist la un stat-națiune“ și a repetat o serie de teme conservatoare conform cărora Trump este penalizat pe nedrept pentru a-i fi împiedicată candidatura.

„De aceea vor să-l bage la închisoare. De aceea vor să-i ia proprietățile. Și dacă asta nu funcționează, de aceea vor să-l omoare“, a spus Orbán, referindu-se la tentativa de asasinat asupra lui Trump.

„S-a umplut paharul“

Reacțiile nu au întârziat. Ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, a menționat că o astfel de retorică „riscă să schimbe relația Ungariei cu America“.

„Nu avem niciun alt aliat sau partener care, în mod similar, deschis și neobosit să facă o asemenea campanie pentru un anumit candidat la alegerile din Statele Unite ale Americii(...) Nu ne așteptăm la așa ceva de la un aliat“, a spus ambasadorul, care l-a mai acuzat pe liderul ungar că pune în circulație teorii ale conspirației provenite de la Kremlin.

O puternică reacție a venit din Polonia, unde viceministrul de Externe Wladyslaw Teofil Bartoszewski s-a întrebat chiar ce mai caută Ungaria în NATO și Uniunea Europeană. 

Remarcile au venit după ce, la Tușnad, Orbán a criticat ceea ce el a denumit „ipocrizia“ Poloniei, precum și politicile greșite ale UE și ale Occidentului.

RELAȚII INTERNAȚIONALE La începutul lunii iulie, Orbán s-a aflat la Moscova, unde a vorbit în numele UE fără a avea mandat - Foto: Profimedia Images

Bartoszewski a descris discursul lui Orbán drept „un atac asupra Poloniei, SUA, UE și NATO“.

„Nu înțeleg de ce Ungaria vrea să rămână membră a unor organizații care îi displac atât de mult și care se presupune că o maltratează. De ce nu face o uniune cu Putin și cu unele state autoritare de acest tip?“ a întrebat Bartoszewski.

El a amintit că Budapesta blochează în prezent circa 500 de milioane de euro, sumă datorată Poloniei de UE pentru rambursarea echipamentului militar pe care Varșovia l-a livrat Ucrainei.

„Nu facem afaceri cu Rusia, spre deosebire de premierul Orbán, care se află la marginea societății internaționale, în UE și NATO“, a mai spus Bartoszewski.

Contrareplica a venit de la  ministrul ungar de Externe, Peter Szijarto, potrivit căruia „reacţia poloneză dovedeşte veridicitatea zicalei maghiare: adevărul doare“.

Ministrul ungar a mai spus că a tolerat mult timp comportamentul Poloniei, pentru a nu dăuna relației frățești dintre cele două țări, dar că de acum „s-a umplut paharul“. Nu este clar ce va însemna aceasta, din perspectiva Budapestei, pentru relația cu Polonia. Altfel, relațiile ungaro-polone au fost tradițional strânse și au stat la baza formării Grupului de la Vișegrad, la începutul anilor 1990. Grupul a fost creat pentru a coordona pașii Ungariei, Poloniei, Cehiei și Slovaciei către integrarea euroatlantică.

Dar grupul s-a fracturat grav și practic s-a blocat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca urmare a atitudinii pro-Kremlin a liderului de la Budapesta, aspru criticată la Varșovia, Praga și la Bratislava (cât timp aici s-au aflat la putere președinta anti-corupție Zuzana Kaputova și guvernul liberal).

Între timp, Orbán a continuat să-și exaspereze partenerii, părând că urmărește cu tot dinadinsul să provoace o criză majoră.

Guvernul său a relaxat condițiile de intrare în țară pentru ruși și belaruși, ridicând temeri legate de infiltrarea spionilor în Uniunea Europeană.

Decizia Budapestei vine pe fondul avertismentelor lansate de servicii secrete din țări UE privind pregătirea unor acțiuni de sabotaj și război hibrid sponsorizate de Rusia pe teritoriul European.

De asemenea, Ungaria a blocat o declarație comună a UE privind situația din Venezuela, țară zguduită de proteste masive după ce opoziția acuză fraudarea alegerilor de către administrația Maduro. O simplă piedică, pusă cu cinism, partenerilor din UE? Ceva mai mult. Venezuela este un stat client al Moscovei, iar protestele de după alegerile considerate pe scară largă drept fraudate pot avea ecouri neplăcute, în Rusia și Belarus.

În ambele state, procesele electorale au fost puse sub mari semne de întrebare, iar revolta de peste mări și țări ar putea fi o bună sursă de inspirație și pentru alți nemulțumiți.

Vladimir Putin vrea liniște în statele-satelit, nicidecum agitații electorale. Blocarea unei declarații comune a UE care reprezintă, oricum, un gest politic fără urmări imediate, este o nouă dovadă de loialitate a lui Orbán față de interesele Kremlinului. 

Pârghiile UE: banii contează

Se spune că UE nu are suficiente pârghii pentru a-l putea „pune la punct“ pe Viktor Orbán. În definitiv, Uniunea a fost creată pe baze de încredere și valori comune, nu pentru a face poliție cu cei care încalcă regulile. Și totuși, mijloace sunt. Iar unele deja acționează.

În primul rând, banii. În 2022, Comisia a blocat peste 30 de miliarde de euro care se cuveneau Ungariei.

Astfel, Ungaria își vede blocate 11,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune. Suma include cele 6,3 miliarde euro care au fost imobilizate în cadrul așa-numitului „mecanism de condiționalitate“ din cauza preocupărilor legate de achiziții publice, conflicte de interese și corupție (prietenii lui Orbán îndestulați cu banii Europei).

Retorica lui Orbán este motivată de politica internă. Și de ceva mai mult. Și în politică, Orbán joacă mereu la limita ofsaidului - Foto: Profimedia Images

În plus, sunt blocați banii din planul de redresare și rezistență post-Covid 19, care înseamnă 10,4 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobândă redusă. Doar 920 de milioane au fost plătite ca prefinanțare pentru a furniza lichidități pentru proiecte energetice.

Este adevărat, Comisia a deblocat 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune, după ce Budapesta ar fi îndeplinit, parțial, o serie de reforme în domeniul justiției și achizițiilor publice. Momentul a coincis cu ridicarea de către Orbán a veto-ului său cu privire la deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, în decembrie 2023.

O problemă pentru Ungaria vine de unde, poate, se aștepta mai puțin. Aceasta, după ce Ucraina a anunțat, la 22 iulie, blocarea livrărilor de țiței prin conducte de către cea mai mare companie petrolieră privată rusă, Lukoil.

Kievul vrea astfel să priveze mașina de război rusească de surse importante de venit. Dar măsura afectează în cel mai înalt grad Ungaria.

În 2022, după declanșarea invaziei, UE a sancționat Rusia, inclusiv în privința livrărilor petroliere, cu excepția celor prin conducte. Excepția urma să fie temporară, sub promisiunea că statele central-europene, puternic dependente de petrolul rusesc, își vor diversifica sursele.

Cu mari eforturi, state precum Germania, Polonia sau Cehia au reușit să scape de această dependență – nu și Ungaria, care nu doar că nu a făcut nimic în acest sens, ba și-a sporit dependența, prin noi acorduri cu rușii.

În această situație, Ungaria s-a adresat Comisiei Europene, cerându-i să intervină pe lângă Ucraina pentru a debloca livrările. Sprijinit și de Slovacia lui Robert Fico, guvernul ungar invocă un acord comercial din 2014, pe care Kievul l-ar încălca acum.

Viktor Orbán continuă să-și exaspereze partenerii europeni. Ușurează condițiile de access în Ungaria pentru ruși și blochează declarația UE privind Venezuela - Foto: Profimedia Images

Dar, spre enervarea Budapestei, Bruxelles-ul nu se grăbește. Partea ungară ar fi vrut ca Ucraina să fie adusă la discuții în termen de trei zile, însă Comisia a transmis că mai are nevoie de timp și nu se grăbește. În plus, Ungariei i s-a comunicat că Ucraina poate suspenda acordul comercial din rațiuni de securitate.

Și iată cum s-a întors roata pentru Viktor Orbán. După ce a blocat decizii cheie pentru sprijinirea Ucrainei, acum se află la mâna Comisiei de la Bruxelles.

Există, evident, și varianta „opțiunii nucleare“, adică ridicarea dreptului de vot în Consiliu, în virtutea Articolului 7 din tratatul UE. La începutul primei sesiuni a Parlamentului European nou ales (15-18 iulie), un grup de 63 de membri a cerut UE să retragă drepturile de vot ale Ungariei, ca răspuns la vizitele recente ale premierului ungar Viktor Orbán la Moscova și Beijing. Ridicarea dreptului de vot a mai fost cerută de președinția belgiană a Consiliului, înainte de preluarea prerogativelor de către Ungaria.

Dar o astfel de decizie se ia în unanimitate, iar Orbán pare a avea acum un aliat pe care se poate baza: omologul său slovac Robert Fico.

Concluzie

Și totuși, ce vrea Viktor Orbán? Izolat de partenerii săi regionali, supus criticilor în Uniunea Europeană, ce urmărește Viktor Orbán, de fapt, cu retorica și politica sa? Există, în mod clar, o motivație de politică internă. Pur și simplu, o bună parte a ungurilor îl urmează atunci când el le livrează discursuri despre amenințarea LGBTQ sau despre uneltirile lui Soros la adresa statului-națiune.

Între timp, așa cum Bruxelles-ul a constatat deja, Orbán a avut grijă să-și îndestuleze cercul său de prieteni cu afaceri finanțate din fonduri europene (până când acestea au fost suspendate).

Foto: Profimedia Images

După revenirea la putere, în 2010, Viktor Orbán a început prin a-și subordona instituțiile interne (justiție, bancă națională, media). Criticile sale la adresa UE s-au accentuat după criza migranților din 2015. Apoi, din frondă față de UE, a întărit relații cu state autoritare precum Rusia și China.

Și, cum pofta vine mâncând, el a ajuns dintr-un ghimpe în coastă un buldozer anti-UE în toată regula.

El nu mai are astăzi niciun fel de problemă în a susține fățiș interesele Moscovei și în a bloca decizii-cheie ale Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. Alături de Reuniunea Națională franceză, el a format un grup parlamentar care își propune direct destructurarea Uniunii Europene în actuala sa formă.

Bineînțeles, există discursul său revizionist. Marcarea împlinirii unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfințit actualele granite ale țării după Primul Război Mondial, a fost și nu a fost un mare succes
mediatic – și asta din cauza pandemiei. Dar referirile au continuat.

În această privință, Orbán a jucat mereu foarte aproape de marginea terenului - atunci când a apărut cu un fular de suporter având brodată harta Ungariei mari, de exemplu. El nu o spune explicit, dar lasă impresia că ar putea să realizeze acest vis. Pierderile teritoriale de după Primul Război Mondial sunt și azi un subiect traumatizant pentru societatea ungară în timp ce tema nedreptății făcute ungurilor – de către Europa liberală – este puternic înrădăcinată în sistemul educațional.

Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022,  a făcut ca discursul lui Orbán să urce la un alt nivel. Nu doar că a blocat decizii UE în sprijinul Kievului, dar a început să vorbească tot mai mult despre o nouă ordine internațională, odată cu ceea ce el consideră că va fi victoria Rusiei asupra Ucrainei.

Orbán invocă o pace impusă de America lui Trump și Rusia lui Putin, peste capetele europenilor și ucrainenilor. Ar urma să vină această „nouă ordine“ și cu schimbarea frontierelor? Viktor Orbán nu o spune. Dar ne lasă să înțelegem orice.