De ce 6 decembrie e o dată importantă. Ultimele alegeri până în 2024

DE Mircea Marian | Actualizat: 20.11.2020 - 08:49

După scrutinul din 6 decembrie 2020, România intră într-o perioadă de acalmie politică până în primăvara anului 2024, când vor fi desemnați reprezentanții pentru Parlamentul European.

SHARE

În acel an, vor mai avea loc alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Niciodată nu au mai avut loc atâtea scrutinuri într-un singur an, în România. 

Desigur, mai există posibilitatea teoretică a alegerilor anticipate, dar până acum nu s-a reușit vreodată dizolvarea Parlamentului. 

Newsweek România vă prezintă miza alegerilor din 6 decembrie 2020, din perspectiva actorilor politici care privesc spre anul 2024.

Se pregătește succesorul lui Iohannis

Principala miză, despre care nu se discută acum, dar la care liderii politici privesc deja cu interes, este Palatul Cotroceni. În 2024, se termină al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis. O bătălie cu un președinte în funcție este mult mai dificilă – deși, în 1996, Ion Iliescu a pierdut în fața lui Emil Constantinescu.

Efectele pandemiei
se vor vedea în
2021, care va fi
mai greu economic
decât 2020

PSD nu a mai deținut această funcție din 2004. Din acest partid, Gabrila Firea a cochetat cu o candidatură, în 2018, dar a renunțat când sondajele i-au arătat că va pierde în fața lui Iohannis. Și PNL, și USR-PLUS, vor încerca să ocupe Cotroceniul. 

Dacian Cioloș a renunțat în 2019, dar ar putea reveni în 2024, cu imaginea unui lider cu anvergură europeană. 

Cu cine va face PNL viitorul Guvern

Cu Iohannis la Cotroceni, șansele ca șeful statului să desemneze un premier de la PSD sunt aproape zero. Aproape toate sondajele arată că PNL va fi primul partid după alegerile parlamentare.

Chiar dacă sondajele ar fi infirmate la alegeri, este imposibil ca PSD să controleze peste 50% din parlamentari. În consecință, discuția este dacă PNL va reuși să facă un guvern fără USR-PLUS. Nu este clar care sunt intențiile celor doi actori, PNL și USR-PLUS. 

Cea mai mare parte a electoratului celor două partide ar vrea să guverneze împreună. Deocamdată, în competiția pentru scrutinul din 6 decembrie, își dispută același lot de alegători. În consecință, liderii din eșalonul doi al acestor formațiuni lansează în permanență atacuri. Însă Ludovic Orban și Dan Barna au evitat critici reciproce. 

Agenda celor doi lideri USR-PLUS, Cioloș și Barna, este însă diferită. Barna privește spre un post de vicepremier sau de președinte al Camerei Deputaților. Cioloș, care are asigurat postul de lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, pare mai dispus să rămână în opoziție și să pregătească alegerile din 2024. 

Pe fondul disputelor tot mai dure cu USR-PLUS, liberalii au amenințat că vor încerca să facă un guvern cu UDMR, PMP și grupul minorităților. Un astfel de Executiv s-ar baza pe o majoritate foarte fragilă. UDMR a fost un aliat fidel al regimului Dragnea și a votat constant inițiativele acestuia de demolare a legislației penale. În plus, formațiunea condusă de Kelemen Hunor este strâns controlată de la Budapesta, unde guvernul Viktor Orban este tot mai apropiat de China comunistă și de Rusia lui Putin. 

PMP s-a dovedit a fi un partener mult mai fidel și mai convenabil, dar îi va fi greu să treacă pragul de 5%. În plus, liderul informal al partidului, Traian Băsescu, s-a făcut remarcat prin criticile față de lupta anticorupție. 

2021, un an imposibil

Potrivit predicțiilor analiștilor economici, anul 2021 va fi mai greu decât 2020. Semnalele încurajatoare privind apariția unui vaccin anti-COVID-19 dau o speranță, pe termen lung. De exemplu, SUA speră ca până în primăvară să fie vaccinați toți americanii care vor acest lucru.

Însă, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, economia României este de așteptat să scadă cu 5,7% în 2020, având în vedere redresarea lentă a producției și a anului agricol sărac.

Președintele Klaus Iohannis (sus) îl va desemna premier, cel mai probabil, tot pe Ludovic Orban (jos) - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Sărăcia este de așteptat să crească pe măsură ce impactul COVID-19 afectează sursele de venit interne și duce la contracții ale remitențelor, în timp ce seceta îi afectează pe fermieri. În consecință, Banca Mondială estimează pentru 2021:

➔ deficit bugetar estimat la 6,3% (Consiliul Fiscal îl vede la 8-10%)

➔ datoria publică va fi de 45,1% din PIB în 2020 și de 47,7% în 2021

➔ după contracția dură din acest an, Banca Mondială prevede o creștere de 4,9% în 2021.

„Un risc adițional vine din absorbția istorică slabă a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări cu privire la capacitatea țării de a profita de fondurile UE de recuperare, care este unul dintre principalele sale motoare de redresare economică“, mai apreciază această instituție internațională. 

În consecință, situația economică foarte proastă ar putea reduce dorința unor partide de a ajunge la guvernare.  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.