Deputații au adoptat, cu 199 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Noua lege stabilește că astfel de fapte „constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. Un element nou în lege este includerea expresă a organizațiilor cu caracter legionar.
De ce s-au opus extremiștii AUR, POT și SOS legii împotriva radicalizării? Simion și Georgescu, precum și alți lideri, laude la adresa legionarilor
Extremiștii au de ce să se teamă de noua lege. De-a lungul anilor, dar mai ales în ultimele campanii electorale, așa-zișii suveraniști de pe plaiurile dâmbovițene au dus declarațiile și promovarea ideilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob la un nivel fără precedent, incitând la ură și dezbinare.
Cele mai puternice voci au fost ale lui Călin Gergescu și George Simion. Dar i-au acompaniat și alți lideri din partidele SOS și POT.
Călin Georgescu și George Simion
În cadrul campaniei recente pentru prezidențiale, Călin Georgescu, propunerea de premier a candidatului extremist George Simion, a citat din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din anii ‘30, într-o emisiune de la Realitatea Plus.
Prezent și el în emisiune, George Simion a zâmbit aprobator și l-a completat pe Georgescu în timp ce rostea citatul din Zelea Codreanu.
„Cel care se luptă chiar și singur cu o mână de viteji pentru neam și țara lui, și pentru Dumnezeu nu va fi învins niciodată (...) De atunci mi s-a înrădăcinat credinţa care nu mă va părăsi, că cel care luptă, chiar singur, pentru Dumnezeu şi neamul său, nu va fi învins niciodată”, a afirmat Georgescu, citând din cartea ”Pentru legionari”, scrisă de Corneliu Zelea Codreanu în 1935 și pe care legionarul o numea ”povestea tinereții mele, de la 19 la 34 de ani”.
Călin Georgescu
Candidatul la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a apărut într-o înregistrare video alături de Marian Motocu, un bărbat din Dolj trimis în judecată de procurori pentru propagandă legionară, antisemitism și xenofobie.
Filmarea, descoperită de polițiști, îl surprinde pe Georgescu, alături de legionarul Motocu făcând apel la "asumarea trecutului" extremist și legionar și a identității naționale.
„Să ne îmbrățișăm trecutul, să ne asumăm istoria, să ne asumăm strămoșii. Va veni momentul când vom avea o singură carte de istorie națională, vom avea o țară a noastră, a celor care urmăm o linie strămoșească, a celor care înțelegem ce a însemnat jertfa strămoșilor și să înțelegem că suntem ceea ce suntem și nu vom fi decât ceea ce suntem. Vă mulțumesc tuturor!”, afirmă Georgescu în materialul video.
Citește mai mult: Călin Georgescu, alături de un extremist judecat pentru incitare la ură: „Să ne asumăm istoria"
Diana Șoșoacă
Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS, și alte persoane l-au comemorat pe Zelea Codreanu, liderul Mişcării Legionare, la troiţa din Tâncăbeşti, de Ziua României.
”E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, a afirmat Diana Şoşoacă, în transmisiunea făcută pe Facebook.
Citește mai mult: Şoşoacă și alte persoane l-au comemorat pe Zelea Codreanu de Ziua României. Poliția face anchetă
Călin Georgescu
Acum câțiva ani, când era propus premier de AUR, Călin Georgescu spunea că Antonescu și Codreanu sunt eroi.
„Neamul românesc niciodată nu a trait prin sclavi, ci a trait prin Mihai Viteazu, prin Horea, prin Avram Iancu, Cuza, Kogălniceazu, Cuza, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul Ion Antonescu și mulți, mulți alți eroi. Prin ei a trait istoria națională. Prin ei a trait istoria națională și nu prin lacheii de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”, declara Georgescu într-un clip video postat pe rețelele de socializare.
Citește mai mult: Târziu: Nu simpatizăm legionarii. Premierul Georgescu propus de AUR: Codreanu și Antonescu sunt eroi
Sorin Lavric
Senatorul AUR Sorin Lavric l-a omagiat, în Senat, în 2021, pe Mircea Vulcănescu, membru al guvernului lui Ion Antonescu, condamnat în 1948 pentru crime de război. Actul a stârnit reacția de protest a ambasadorului Israelului la București, David Saranga.
Senatorul Sorin Lavric (AUR) l-a omagiat, în plenul Senatului, și pe Mircea Vulcănescu, condamnat în 1948 pentru crime de război, după ce, săptămâna trecută, l-a omagiat pe legionarul Valeriu Gafencu.
Lavric a afirmat că Vulcănescu este „unul dintre cei mai străluciți intelectuali din perioada interbelică”, al cărui geniu chiar l-ar fi depășit pe cel al lui Mircea Eliade, iar, după procesul din 1948, a murit la închisoarea din Aiud (în 1952), „martorii i-au descris moartea ca fiind vrednică de un martir creștin”.
În opinia senatorului AUR, Mircea Vulcănescu este un „sacrificat pe altarul creștin al cauzei naționale”.
Citește mai mult: Ambasadorul Israelului, despre elogiul AUR pentru un legionar: Adevărul istoric nu poate fi rescris
Claudiu Târziu
Liderul AUR Claudiu Târziu descria legionarii, într-un articol din 2015, drept cei care „au conştientizat primii primejdia comunistă şi şi-au fixat drept obiectiv principal împiedicarea comunizării ţării – pe care o asimilau iadului pe pămînt. Ei aveau puterea sufletească de jertfă, datorită credinţei în Hristos”.
„Toţi cei care îndrăznesc să se afirme ca oameni de dreapta ar trebui să conștientizeze că a despărţi Dreapta românească de istoria Mişcării Legionare (care a fost un fenomen irepetabil – nu vă temeţi, fraţi estropiaţi!) este imposibil”, scria actualul co-președintele AUR.
Călin Georgescu
În 2022, pe vremea în care era președinte de onoare al AUR, Georgescu încerca să îi reabiliteze pe legionarii Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu.
„Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, a spus acesta la o televiziune națională, conform Europa Liberă.
Candidatul susținea atunci că asasinarea foștilor prim-miniștri Nicolae Iorga și Armand Călinescu de către legionari este o „mistificare istorică”.
Acesta i-a numit „martiri” pe Zelea Codreanu și Antonescu și a spus că „toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră”.
Diana Șoșoacă
În octombrie 2024, după decizia Curții Constituționale de a o scoate din cursa pentru Cotroceni, europarlamentarul Diana Șoșoacă a făcut live pe YouTube, timp de câteva ore, acuzând „puterea jidănească”. Ea l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu, potrivit Digi24.
„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, a spus Diana Șoșoacă în timpul live-ului.
Ea a explicat că are o problemă cu „khazarii, cu evreii care-și bat joc de români, cum am cu nemții, ucrainenii care-și bat joc de România”.
„Nu e normal să vii tu, Israel, cu voi evreii și să impuneți istoria evreilor. Ce, suntem evrei, să învățăm istoria voastră? Duceți-vă, bă, la voi în Israel! Ah, mă scuzați, aia nu e țara voastră, e a Palestinei!”, a mai spus Șoșoacă.
Parchetul General s-a autosesizat pentru fapte prevăzute la articolul 5 în OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
Ce spune noua lege privind constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob
Proiectul de lege vizează conferirea unei viziuni integratoare și coerente a textelor de incriminare a infracțiunilor motivate de ură, ca reacție la amploarea situațiilor de acest fel din mediul online.
Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, actul normativ reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, prevede un amendament.
'Prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927 - 1941 sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară', stipulează un alt amendament.
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unul la 5 ani. Dacă această faptă este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internațional, în Statutul Curții Penale Internaționale și în Carta Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curții Penale Internaționale, a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra, la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda sau a oricărui altui tribunal penal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a căror competență este recunoscută de statul român ori a efectelor acestora se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Săvârșirea acestor fapte prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.
De asemenea, se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică, potrivit unui alt amendament.
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unul la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
