Partidul Național Liberal vrea să trimită în Parlamentul European oameni care vor lucra neobosit pentru fructificarea la maximum a avantajelor care decurg din apartenența României la UE.
PNL consideră că locul României este în centrul unei Uniuni Europene puternice, integrate și unite. Cu cât Uniunea Europeană va fi mai solidă, cu atât perspectivele României vor fi mai bune.
Pentru următorii 5 ani, unul dintre obiectivele cheie ale PNL este reducerea decalajelor de dezvoltare est-vest. Următorul mandat este cu atât mai important cu cât vor continua negocierile pentru structurarea următorului exercițiu bugetar. Foarte sintetic, PNL are obiective extrem de clare pentru următorul mandat în
Parlamentului European.
Spitalele regionale – obiectiv zero pentru România
În acest moment, e aprobată de Comisia Europeană construcția din fonduri europene a 3 spitale regionale: Cluj, Iași și Craiova.
150 de milioane de euro așteaptă încă din anul 2015 să fie accesate de autoritățile din România. Până în prezent, nu a fost mișcat niciun deget în acest sens de către autoritățile centrale.
Oradea
Asta în ciuda faptului că statisticile europene plasează România pe ultimul loc în UE la calitatea serviciilor din sistemul de sănătate, speranța de viață a românilor este cu aproape 6 ani mai mică decât media europeană, iar mortalitatea infantilă e dublă față de UE.
Să luăm ca exemplu doar regiunea Olteniei, unde nu există niciun spital de pediatrie și sunt doar 100 de paturi la oncologie pentru 3 milioane de locuitori. Oltenia are nevoie ca de aer de acest spital. La fel și Iașiul și Clujul.
Ce vrea PNL:
- Construirea a 3 spitale regionale din fonduri europene până în 2024 și dotarea lor la standarde ridicate.
- PNL va facilita alocarea de fonduri europene pentru dotarea cu echipamente medicale performante a spitalelor existente.
- PNL va face demersuri pentru elaborarea unui cadru european standard privind accesul egal la terapii cu medicamente pentru toți cetățenii europeni.
Mai multe fonduri europene pentru autostrăzi, mai ușor de accesat
Politica de coeziune a fost special concepută pentru ridicarea țărilor din blocul comunist la nivelul țărilor din vestul Europei. PNL consideră că este vital ca această politică să continue și va face totul ca vocile ce o contestă să devină irelevante.
În condițiile reducerii bugetului UE după retragerea Marii Britanii, marele obiectiv al PNL este ca fondurile de coeziune alocate României să nu scadă în exercițiul bugetar 2021-2027, comparativ cu cel actual.
Arad
Argumentul PNL este că nu poate exista unitate europeană în prezența dezechilibrelor de nivel de trai, infrastructură și economie.
Atragerea fondurilor de coeziune depinde, însă, și de bunăvoința și implicarea guvernului în depunerea proiectelor la Comisia Europeană. Până acum, în exercițiul bugetar 2014-2020, din suma totală alocată marilor proiecte de infrastructură, doar 16% din bani au fost folosiți.
Ce vrea PNL:
- România trebuie să obțină cel puțin la fel de mulți bani în exercițiul bugetar viitor, 2021-2027, comparativ cu cel trecut, 2014-2020.
- Realizarea autostrăzilor: Ungheni-Iași-Târgu Mureș, Sibiu-Pitești, Comarnic-Brașov, Centura Capitalei și a drumului expres Craiova-Pitești
- Simplificarea procedurilor naționale de finanțare din fonduri europene.
- Reorganizarea sistemului de gestiune a fondurilor europene și apropierea beneficiarilor de autoritățile de management.
Creșterea subvențiilor la hectar. Majorarea fondurilor pentru cadastru.
Plățile directe în agricultură, reprezentate de subvenția la hectar, sunt fundamentale pentru supraviețuirea fermierilor români. Auzim extrem de des despre potențialul agricol neexploatat al României.
Adevărul este că pământul agricol din România poate hrăni 80 de milioane de oameni, dar agricultura de subzistență, încă practicată în țară, ne ține în loc.
Pe lângă plățile directe, fermierii români au la dispoziție și fonduri destinate agriculturii. Trebuie doar să știm să le luăm.
Ce vrea PNL:
- Alinierea subvenției la hectar în România la nivelul celei medii din Uniunea Europeană. Un prim pas a fost deja făcut. Din 2021, fermierii români vor primi în plus, datorită europarlamentarilor PNL, 25 de euro/hectar.
- Programul „Prima fermă“ – subvenționează dobânzile creditelor contractate pentru achiziționarea de teren pentru extinderea fermelor. Tot PNL este cel care s-a luptat în timpul negocierilor bugetului 2021-2027 ca tinerii fermieri să primească 100.000 de euro, în loc de 70.000 de euro, pentru dezvoltarea de ferme.
- Programul „Prima seră“ – finanțează cu fonduri europene construcția de sere.
- Programul „Rabla“ pentru utilaje agricole – subvenționează parțial achiziționarea de utilaje noi.
- Dublarea fondurilor alocate cadastrării proprietăților din România cu accent pe mediul rural. 265 de milioane de euro au fost disponibile pe perioada 2014-2020.
Consolidarea seismică și reabilitarea termică. Cu fonduri europene.
Peste 600 de clădiri de locuințe din România sunt incluse în acest moment în clasa întâi de risc seismic. Mai mult de jumătate sunt în București, capitala din Uniunea Europeană cu cel mai mare risc seismic.
UE a transmis deja Guvernului României că aceste clădiri pot fi consolidate din fonduri structurale. Pentru Guvernul României ele nu au fost o prioritate de finanțare. Tot o investiție în calitatea vieții este și reabilitatea termică a locuințelor din România.
Dincolo de eficiența energetică a unei locuințe reabilitate termic, acest lucru are un impact pozitiv și asupra veniturilor oamenilor.
Ce vrea PNL:
- Consolidarea seismică a tuturor școlilor din zonele cu risc seismic ridicat. Este vorba de aproximativ 550 de școli.
- Asigurarea de fonduri suficiente pentru reabilitarea seismică a tuturor clădirilor rezidențiale încadrate în clasa întâi de risc.
- Reabilitarea termică a minimum 500.000 de apartamente din bugetul UE 2021-2027.
Investiția în tineri
România este codașă în Uniunea Europeană în ce privește bugetul pentru educație. Sistemul de stabilire a numărului de locuri în învățământul superior nu răspunde necesităților dictate de piața muncii.
România este în situația de a avea una dintre cele mai scăzute rate de angajare a absolvenților de universități din UE.
PNL consideră că este urgentă îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelurile din România. Din Parlamentul European se pot iniția programe care să servească tinerilor și să le ridice nivelul de educație.
PNL are convingerea un număr cât mai mare de tineri români trebuie să-și extindă orizonturile călătorind și studiind în UE pentru a se reîntoarce acasă cu o bază solidă de valori europene.
Ce vrea PNL:
- Finanțarea de burse Erasmus pentru 20.000 de tineri români în fiecare an.
- 40.000 de tineri români de 18 ani să primească un bilet gratuit de tren pentru a putea fi folosit în toată Uniunea Europeană.
- Conectarea la internet de mare viteză din fonduri europene a tuturor universităților, căminelor studențești și liceelor din România.
- Redeschiderea școlilor de meserii din România după modelele de succes din Europa, inclusiv pentru domeniile digitale.
- Introducerea de programe de antreprenoriat în universități și licee.
Integrare completă în UE: Schengen și euro
Au trecut 12 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. Suntem stat membru al UE, dar mulți ar putea spune că doar pe jumătate.
România mai trebuie să facă doi pași foarte importanți: să devină membru al spațiului Schengen și să adopte moneda euro. Pentru PNL, cu deosebire aderarea la spațiul Schengen este o prioritate zero. Impactul economic, dar și psihologic al aderării la Schengen este major pentru România.
PNL consideră că doar rațiuni politice au ținut până acum România departe de Schengen, cele tehnice fiind îndeplinite încă din anii post-aderare la UE.
Ce vrea PNL:
- Aderarea la spațiul Schengen în prima jumătate a următoarei legislaturi europene.
- Participarea directă a României la toate procesele de decizie a Uniunii Economice și Monetare, chiar dacă nu am adoptat moneda euro.
- Deschiderea tuturor mecanismelor zonei euro și pentru statele care sunt în curs de adoptare a monedei europene.
- Elaborarea unui plan de acțiune pentru România, împreună cu Comisia Europeană și Banca Central Europeană, pentru adoptarea monedei euro.
Toate orașele racordate la gaz
România are resurse importante de gaz în Marea Neagră, chiar dacă în acest moment, datorită unor decizii politice, ele rămân insuficient exploatate.
Situația de fapt în ce privește racordarea orașelor din România la rețeaua de gaze naturale este următoarea: din 320 de municipii și orașe, doar 246 au acces la rețeaua de distribuție.
Cât despre mediul rural, vorbim doar de 675 de comune racordate din 2.859. Când vine vorba de accesul la apă și canalizare, doar unul din trei români din mediul rural beneficiază de aceste facilități.
Ce vrea PNL:
- Realizarea unui program de investiții pentru conectarea la gaz natural a tuturor orașelor din România până în 2024.
- Dublarea numărului de comune din România racordate la gaz natural și dublarea numărului de români din mediul rural care au acces la alimentarea cu apă curentă până în anul 2024.
