CCR ar fi respins sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare, pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, în Parlament, au precizat surse din CCR.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a declarat după şedinţă că, în urma analizei, ”CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public şi reducerea cheltuielilor statului”.
Reforma de "austeritate bugetară", avizată favorabil de CCR
”În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a mai spus Enache.
El a precizat că CCR a mai reţinut că ”dispoziţiile legale în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”.
”Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis cu majoritate de voturi că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei, că articolul 3 referitor la diminuarea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrat privat a persoanelor fizice implicate în activitatea de creare de programe şi calculator este constituţională iar în unanimitate, au respins ca neîntemeiate celelalte critici, în număr de peste 30 formulate în sesizare”, a mai spus preşedintele CCR.
Critici masive din lumea experţilor şi mediul de business
Toţi experţii relevanţi din mediul de specialitate românesc au criticat măsurile acestea fiscale, explicând că ele vor avea un efect negativ asupra României. Măsurile propriu-zis de austeritate bugetară sunt neclare, nu se ştie exact când şi cum vor fi aplicate, iar ce se ia cu o mână se dă cu cealaltă.
În schimb, presiunea taxării pe românul simplu şi pe mediul de business creşte şi impozitul pe cifra de afaceri (o idee fixă a PSD, din vremurile lui Liviu Dragnea) va duce la creşterea preţurilor la produse şi servicii, adică la inflaţie şi chiar la plecarea unor mari companii din România.
România a depăşit ca PIB Ungaria şi este pe cale să depăşească şi Polonia. Mediul de afaceri s-a dovedit în pandemie extrem de rezilient şi competitiv.
Citeşte şi: Klaus Iohannis, despre măsurile fiscale: Este un pas în direcţia bună
Acum, legea de aprobare a OUG, votată de Parlament, va merge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis.
Pachetul acesta fiscal a fost adoptat de Guvern, în ședința din 25 septembrie, deși Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ, afirmând că „veniturile la buget vor scădea, nu vor crește”. Avizul CES este consultativ.
O zi mai târziu, premierul Marcel Ciolacu a venit în Parlament, pentru a-și asuma răspunderea în fața Legislativului.
Citeşte şi: Gabriel Biriş, după măsurile fiscale ale Guvernului: "Închid România pentru marii investitori"
Înainte de ședința de plen reunit, dar și în timpul discursului lui Ciolacu, opoziția a organizat un protest cu pancarte, împotriva creșterii taxelor decise de coaliția PSD-PNL.
USR și Forța Dreptei au atacat pe 29 septembrie, la CCR, măsurile fiscale pentru care Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea, în Parlament.
Au semnat și doi deputați PNL, este vorba despre Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină, care recent au fost excluşi din PNL. Concret, atacarea la CCR a blocat intrarea în vigoare a pachetului legislativ.
Până acum.
