PSD pierde alegerile, dar nu lasă guvernarea

DE Mircea Marian | Actualizat: 14.06.2019 - 11:48

Deși opoziția anti-PSD a declarat în campania electorală că, dacă va câștiga alegerile din 26 mai va înlătura și guvernarea Dăncilă, acest proiect pare a fi aproape imposibil de realizat.

SHARE

Încă din seara zilei de 26 mai, Liviu Dragnea i-a cerut premierului să nu demisioneze, iar Dăncilă a acceptat această ultimă indicație a liderului PSD, dată cu puțin timp înainte să plece la pușcărie. „Cei care au cerut (n.r. - demisia), probabil nu cunosc legea sau sunt rău intenționați.

E vorba despre votul românilor, dar vă reamintesc, căderea unui guvern se face prin moțiune de cenzură. Nu am de ce. Am în spatele meu atâția români care și-au pus încrederea în noi, acest guvern.

Categoric au încredere în noi. S-a votat pentru europarlamentare, nu s-a votat pentru parlamentare. Dacă se vrea demiterea Guvernului, se depune moțiune de cenzură“, a răspuns premierul avalanșei de solicitări de demisie, venite atât dinspre PNL și USR, cât și dinspre Palatul Cotroceni.

De altfel, la 29 mai, PSD a confirmat că deține majoritatea în Camera Deputaților: deputatul Marcel Ciolacu, un apropiat al lui Mihai Tudose, marginalizat de Dragnea, a fost ales cu o majoritate zdrobitoare în funcția de președinte al acestei camere, pe locul lăsat liber de Dragnea.

Ciolacu a obţinut 172 de voturi „pentru“ şi 120 „împotrivă“. Liberala Raluca Turcan a obţinut 100 de voturi „pentru“ şi 192 contra. Turcan a fost susținută atât de PNL, partidul ei, cât și de USR și PMP. Cele trei formațiuni au, împreună, 105 deputați.

Justiția, negociată pentru voturi

Deputatul Remus Borza, recent înscris în PSD și numit consilier onorific al premierului pe probleme de economie și finanțe, a explicat, pe blogul său, cum a reușit Dăncilă să obțină sprijinul ALDE pentru Ciolacu: promițându-i lui Tăriceanu că nu i se va ridica imunitatea.

„După o negociere fulger între Ciolacu și Ponta privind recunoașterea grupului parlamentar Pro România, a venit o lovitură de la partenerii de coaliție, respectiv de la oamenii lui Tăriceanu, care au refuzat să susțină și să voteze candidatul PSD.

Au urmat trei ore de suspans. Cum s-a ajuns la acest blocaj? În dimineața zilei de miercuri, Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice din Senat, a pus pe ordinea de zi cererea DNA de ridicare a imunității lui Tăriceanu.

Paul Stănescu 

Colac peste pupăză, votul din Comisie a fost favorabil începerii urmăririi penale față de președintele Senatului. A trebuit să vină Dăncilă în Parlament, să-i dea asigurări lui Tăriceanu că în Plenul Senatului se va respinge cererea DNA“, a explicat Borza jocul lui Dăncilă.

La scurt timp după pierderea alegerilor, au început migrările: un deputat de Giurgiu, Alexandru Andrei, ales pe listele PSD, dar care a demisionat din acest partid acum câteva luni, a trecut la PNL.

Un alt deputat PSD, Mihai Mohaci, s-a înscris în Pro Romania, pentru a doua oară în decursul acestui an. A mai avut o tentativă la începutul lunii aprilie, dar a stat o singură zi la Ponta în formațiune și s-a întors în PSD.

Newsweek România vă prezintă o fotografie a celor două tabere, putere și opoziție, după alegerile europarlamentare și condamnarea lui Dragnea, fotografie care arată că PSD ar putea menține guvernarea până în 2020.

Puterea: noua alianță Dăncilă – Tăriceanu

După catastrofa din 26 mai, o serie de lideri PSD precum Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, Robert Negoiță, primarul sectorului 3 sau o serie de parlamentari din Bacău au susținut ca partidul lor să iasă de la guvernare.

„Dacă discutăm despre faptul că s-a greșit grav, asta înseamnă că greșelile trebuie îndreptate. (…) PSD ar trebui să facă un pas în spate și să cedeze guvernarea pentru că nu poți guverna cu 23%“, spunea Robert Negoiță. Acest curent a fost rapid redus la tăcere.

Și ALDE, care la acest scrutin nu a reușit să treacă de pragul de 5%, și-a pus, pentru scurt timp, problema trecerii în Opoziție. „Am solicitat și un vot în privința continuării colaborării în cadrul coaliției și la Guvern cu PSD.Votul a fost covârșitor, s-au înregistrat doar două abțineri (…) Vom continua guvernarea“, a spus Tăriceanu.

Pro România, un PSD de rezervă

Partidul lui Victor Ponta a făcut, inițial, un pas spre o cooperare cu PSD. Victor Ponta chiar dădea semne că ar dori să preia funcția de președinte al Camerei Deputaților, cu susținerea foștilor colegi.

La nici 24 de ore, confruntat cu acuzația că ar face parte dintr-un plan secret de salvare a PSD, el și colegii săi au reluat atacurile la formațiunea condusă, acum, de Dăncilă. „Ca să fie clar! Nu ne-am aliat cu PSD. Nu ne vindem și nu ne pot cumpăra. Nu mă întorc la PSD. Am prieteni în PSD. Dar nu sunt prieten cu PSD-ul!!!

Cred cu tărie că Guvernul PSD-Dăncilă trebuie să plece“, a scris fostul premier Mihai Tudose. În pofida acestor declarații agresive, PSD a acceptat ca Pro România să-și formeze propriul grup parlamentar, pompos denumit Pro Europa.

La 31 mai, un purtător de cuvânt neoficial al USR, Andrei Caramitru, a scris că USR PLUS și PNL ar trebui să-l susțină pe Tudose să fie premier, dacă pică Guvernul Dăncilă.

UDMR pare supărat

Succesul UDMR în alegeri a fost temperat de informațiile potrivit cărora acest partid a fost votat în județe în care nu locuiesc prea mulți maghiari, dar sunt controlate de PSD.

În Teleorman, de exemplu, UDMR a obținut 669 de voturi, deși, datele de la ultimul recensământ arată că acolo locuiesc doar 18 etnici maghiari.

Liderii uniunii susțin însă că ruptura de PSD este „foarte serioasă“, mai ales după incidentele de la cimitirul din Valea Uzului, și că o moțiune de cenzură ar fi chiar „oportună“.

Opoziția, primele semne de coabitare

Deși în campania electorală s-au atacat, prin interpuși, liberalii, PMP și USR au pus bazele unei cooperări parlamentare, după 26 mai. Astfel, într-un prim gest de coabitare, USR și PMP au fost de acord să o susțină pe Raluca Turcan pentru postul de președinte al Camerei Deputaților.

Ulterior, după unele ezitări, și PNL a fost de acord să sprijine propunerea USR pentru funcția de Avocat al Poporului: avocatul Peter Eckstein Kovacs, care a demisionat din UDMR în semn de protest față de sprijinul acordat de această forma­țiune modificărilor aduse de PSD legilor Justiției.

Aparent surprinzător, UDMR a anunțat că îl va vota pe Eckstein Kovacs.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.