Alba Iulia s-a situat în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România – 300 milioane de euro.
Newsweek România: De ce ați decis să renunțați la Primăria Alba Iulia și să candidati la Parlamentul European?
Mircea Hava: Pasul acesta va confirma lipsa mea din Alba Iulia pentru perioade mai lungi sau mai scurte. Dar mai confirmă ceva: cu riscul de a fi lipsit de maniere colegiale față de PNL, pentru Mircea Hava singurul partid care contează total și necondiționat e format din oamenii pentru și cu care a lucrat! În Alba Iulia și în toată România!
Aceștia rămân! Cu ei am adus peste 300 de milioane de euro în oraș. Cu alte asemenea comUNITĂȚI din România voi conjuga la timpul viitor dezvoltarea acestei țări.
Practic, schimb doar biroul și colegii, într-un parteneriat garantat de tot ceea ce am realizat în ultimii ani la Alba Iulia. Merg la Bruxelles pentru a face acordul fin dintre nevoile administraților și regiunilor din România și ceea ce are Europa de oferit.
Pentru Mircea Hava singurul partid
care contează total și necondiționat e format
din oamenii pentru și cu care a lucrat!
În Alba Iulia și în toată România!
Oamenii, comunitățile, cei care fac administrație și care știu cel mai bine care le sunt nevoile reale au nevoie de mai multă reprezentare.
Mircea Hava nu merge la Bruxelles ca să aibă de unde veni, ci pentru că știe câți bani europeni pot veni de acolo și, mai ales, câte lucruri se pot face cu ei.
Neîncrezătorii să arunce o privire la Alba Iulia, de unde vin eu, sau la Oradea, la colegul Bolojan, sau la Cluj, la colegul Boc, sau mai peste tot unde PNL-ul și-a făcut treaba și oamenii se bucură de schimbarea în bine a orașelor lor, a simbolurilor lor istorice, a cartierelor lor, a străzilor lor.
Alba Iulia s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, inclusiv cu fonduri europene. Cum ați reușit într-o țară în care mulți spun că nu se poate?
În primul rând, ar trebui să înțelegem că totul a plecat de la nevoi. Când ajungi în punctul în care înțelegi că nu te poți descurca cu ce ai, fie te exilezi și aștepți o minune, fie transformi oftatul într-un strigăt de victorie.
Pentru că, să fim sinceri, cel mai tare ne doare maioul, nu cămașa și cel mai european e orice român din Cluj, Alba, Iași sau București. Am preferat să fiu acel tip de politician fără palmares pe micul ecran, dar un politician-administrator care înțelege sensul lui „a fi european“.
25 de ani de administrație mi-au arătat că în sectorul
public nu există minuni și revelații. Iar cei care stau
și le așteaptă sunt cei care își acceptă eșecul
25 de ani de administrație mi-au arătat că în sectorul public nu există minuni și revelații. Iar cei care stau și le așteaptă sunt cei care își acceptă eșecul.
Alba Iulia este contraexemplul care confirmă succesul. Prin muncă, prin oameni serioși și dedicati, prin proiecte solide implementate corect și printr-o viziune realistă asupra fiecărui aspect care ține de viața comunitatii și care le poate face oamenilor viața mai ușoară.
Atât timp cât în centrul tuturor acțiunilor tale, indiferent că ești primar sau parlamentar european, stau oamenii, ești calificat pentru performanță.
De ce credeți că România nu reușește să atragă fonduri europene?
Se pot invoca multe cauze pentru care suntem adesea împinși, ca țară, la periferia absorbției banilor europeni.
Dar, probabil, după toată experiența mea aș concluziona că suntem lipsiți de ideea responsabilității comune. Adică, cureaua de transmisie dintre beneficiari, instituții de supraveghere și management, mai ales Guvern, nu funcționează.
Alba Iulia are un palmares, dar suntem și cei care ne-am confruntat primii cu birocrația, cu absurditatea care-ți pot îngropa într-o clipă entuziasmul și te aruncă în faliment. Și pentru asta voi lupta la Bruxelles!
Sunt sigur că pot ușura birocrația asociată cheltuirii fondurilor europene, cadrul legal prin care responsabilitatea instituțiilor de administrare și management se va transforma într-un ajutor și nu o povară pentru cei care lucrează cu bani europeni.
Mai există și atacul asupra statului de drept, corupția și lipsa de transparență, din cauza cărora România are astăzi o credibilitate mult mai redusă în rândul partenerilor europeni decât în urmă cu cinci sau șase ani.
Atât timp cât în centrul tuturor acțiunilor tale,
indiferent că ești primar sau parlamentar european,
stau oamenii, ești calificat pentru performanță.
Efectele acestei situații sunt întârzierea aderării la spațiul Schengen, păstrarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și îndepărtarea de zona euro, printre altele.
Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană nu a reușit să devină suficient de vizibilă în rândul românilor. Factorii decizionali din România, dar și cei de la Bruxelles nu au reușit să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni.
Românii încă nu știu că o mare parte din legislația românească își are originile în directivele și regulamentele europene. Proiectele finanțate din fonduri europene nu au vizibilitatea dorită, iar potențialii beneficiari încă întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor și implementarea proiectelor.
Cum poate Parlamentul European să contribuie la modernizarea României?
Deciziile luate la Bruxelles trebuie să fie bune în egală măsură atât pentru cetățenii irlandezi, cât și pentru cei români. Iar când acest lucru nu este posibil, atunci deciziile trebuie să se ia cât mai aproape de oameni: la nivel regional sau local.
Reprezentarea României în Parlamentul European, în așteptarea de rezultate mai bune și beneficii imediate pentru fiecare român și cetățean UE, trebuie să reflecte mai mult dorințele oamenilor.
Pentru că aici nu e vorba despre elite sau despre „cei aleși“, ci despre a-i ajuta și a le face viața mai bună fiecăruia dintre cei care te-au creditat cu încrederea lor, de la secretari de stat până la baza reală a statului, cei care-și trudesc cu greu și sudoare pâinea de toate zilele.
Care sunt domeniile în care intenționați să vă desfășurați activitatea în Parlamentul European? Ce proiecte aveți în acest sens?
Când știi exact și visezi – mai degrabă ai coșmaruri – cu ce probleme te-ai confruntat de când s-a „inventat“ în România lucrul cu proiecte europene, sunt convins că te poți implica mult mai activ și benefic pentru România și de acolo, din Parlamentul European.
Mi-e greu să argumentez pe scurt care sunt „ambițiile“ viitorului europarlamentar Hava. Dar vă asigur că voi fi în amontele tuturor propunerilor de reformă care să sprijine România, indiferent că ne referim la salvarea patrimoniului istoric, educație, siguranță națională, reglementarea urbanizării, identificarea de surse de finanțare pentru proiecte de dezvoltare locală și regională, tehnologie sau fonduri europene.
Așa cum rolul administrației publice este să fie cât mai aproape de oameni, în același fel cred că și Uniunea Europeană trebuie să ajungă lângă oameni. Parlamentul European va trebui să își extindă cooperarea cu parlamentele naționale sau autoritățile regionale în aplicarea și verificarea respectării principiului subsidiarității la nivel european.
Voi propune o colaborare mai strânsă a Parlamentului European cu Comitetul Regiunilor, prin organizarea unor ședințe plenare comune în care să se dezbată probleme specifice localităților/regiunilor europene și să se identifice cele mai bune soluții.
Așa cum am spus, birocrația scade eficiența utilizării banilor europeni. Voi acționa pentru simplificarea regulilor în materie de gestionare a fondurilor europene, reducând astfel costurile și timpul necesar pentru accesarea fondurilor europene.
Digitalizarea și Orașele Inteligente oferă oportunități semnificative, față de care în calitate de primar am optat pentru pionierat, iar de azi înainte voi contribui la strategii pentru orașe inteligente.
De ce este Uniunea Europeană importantă pentru România?
Pentru România și români, Uniunea Europeană a fost și continuă să rămână un reper al democrației, statului de drept, bunăstării și siguranței.
Aderarea la blocul comunitar în anul 2007 a reprezentat de fapt începutul drumului țării noastre către atingerea acestor obiective și nicidecum finalul acestui parcurs, după cum mulți cred.
După zece ani de la aderare, produsul intern brut al țării era aproape dublu, salariul mediu brut crescuse cu 146%, iar cele 41 de miliarde de euro pe care România le primise sub formă de fonduri europene nerambursabile au avut un impact pozitiv direct asupra vieții fiecăruia dintre noi.
Românii continuă să aibă una dintre cele mai înalte rate ale percepției pozitive despre Uniunea Europeană.
Dorință există, posibilități avem, acum avem si sprijinul Europei, deci rezultatul alegerilor din 26 mai nu ar trebui să ne găsească în altă parte decât între cei care cred în valorile comunitare. Pe 26 mai trebuie să votăm informat, pentru a ne proteja, pentru a ne întări, pentru a ne apăra.
Pentru că responsabilitatea comună este mai ușor de purtat, indiferent de geografia în care ești plasat ca țară. Comun înseamnă ceva mai bun, ca și cum te ajuți de vecini.
Credeți că există pericolul activării art. 7 din cauza asaltului PSD-ALDE împotriva justiției? Cum poate Bruxelles-ul opri acest asalt?
Este foarte posibil. Mingea e la noi, nu la Bruxelles. Alături de Polonia și Ungaria, am devenit revelația sumbră a Europei, o triadă care alunecă în multe gafe, cu politicieni vanitoși care din poziția de a fi îndrăzneți și recunoscuți riscă binele comun.
Îmi e rușine că actualul guvern și actuala majoritate parlamentară își permit să compromită cel mai mare proiect de țară al României după Marea Unire.
Doar pentru că ai pușcă în rastel nu înseamnă că trebuie să și pui mâna pe ea, animat de amenințări închipuite. România e momentan la limită, având șansa de a se recupera din urzeala născută de actualul Guvern. Dar e clar, posibilitatea de a fi penalizați e o certitudine aproape iminentă.
Pierderea dreptului de vot în Consiliu poate fi rezultatul acestei aventuri nesăbuite, dar posibilitatea pierderii fondurilor dedicate dezvoltării e un pericol mai mare.
Că țară, nu ne permitem luxul de a renunța sau de a pune umărul la diminuarea alocărilor bugetare pe care le avem convenite cu UE. În 2007, România a primit dreptul de a se construi ca partener al Uniunii Europene, iar la 10 ani distanță am atins contraperformanța de a insulta acest drept.
Credeți că UE are pârghii eficiente împotriva statelor indisciplinate? În cazul Ungariei s-a văzut că mecanismele sunt deficitare.
Uniunea Europeană are numeroase dialoguri deschise între parteneri și nu mai puține posibilități de negociere pentru a individualiza și valoriza nevoile fiecăruia.
A semnala un dezacord, a intra în polemică este absolut normal atât timp cât mergem cu toții pe drumul cel bun și nu intrăm pe o fundătură.
Când „nu ne vindem țara“ sau „nu ne învățați/nu ne spuneți cum să facem“ și alte isterii patriotarde devin hituri în difuzoarele partidelor aflate la guvernare, e clar că ne îndepărtăm de ce e plauzibil și corect.
Într-o familie nu poți pretinde doar banii și confortul fără să-ți respecți obligațiile. Poate sunt necesare consecvență și o determinare politică și instituțională mai mare în aplicarea măsurilor care să corecteze, nu neapărat să penalizeze.
Sunt pârghii suficiente. Nu e bine să ne jucăm de-a sancțiunile, altfel naștem capacitatea de a imuniza aceste atitudini. Orice sancțiune trebuie aplicată clar, pentru că autoritar nu înseamnă discreționar.
Credeți că PPE a procedat cum trebuie când l-a suspendat pe Viktor Orban? Nu este o decizie prea blândă?
Aș răspunde cu o întrebare: credeți că excluderea lui Orban echivalează cu a anula demnitatea, fundamentul umanității, prin 400 de ore suplimentare puse în spatele celor care lucrează în Ungaria în regim de „vă plătim când ne amintim“? Sau puterea politică folosită pentru a suprima presa e compensată cu această excludere?
Una e să trâmbițezi fobia față de Europa, altă e să te uiți în oglindă și să-ți semene fața cu personaje care au experiență în a suprima democrația. Cred că v-am răspuns...
Considerați că proiectul european va rezista asaltului naționaliștilor și euroscepticilor?
O Românie puternică are nevoie de o Uniune Europeană puternică. Aprofundarea integrării europene nu are alternative, de aceea România va trebui să rămână ancorată în nucleul dur al Uniunii Europene și să sprijine toate eforturile de consolidare a acesteia.
