„Deşi modificările aduse în procedura legislativă sunt în marja de apreciere a statelor, apreciem că acestea conduc la un efect contrar celui urmărit de Directivă, şi anume eliminarea unor sarcini administrative pentru unităţile administrativ-teritoriale de mici dimensiuni, a căror capacitate administrativă este mai redusă”, arată şeful statului în solicitarea transmisă Legislativului.
Citește și: Ministrul Alexandru Rafila afirmă că este un deficit național de medici pe anumite specialități
„Apreciem că prin modificările aduse art. 9 alin. (6) din lege, norma rezultată este una contradictorie, având o ipoteză contrară art. 8 alin. (4) din Directivă care prevede obligativitatea instituirii canalelor interne de raportare, indiferent de numărul de angajaţi, în cazul persoanelor de drept privat din domeniile prevăzute de anexa directivei, precum domenii ce vizează produse şi pieţe financiare, spălarea banilor etc. Mai mult, norma este una lipsită de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie şi voinţei legiuitorului european, asimilând toate persoanele juridice de drept privat cu peste 50 de angajaţi domeniilor din Anexa nr. 3. Practic, ipoteza normei ce trebuia transpusă a fost schimbată. Astfel, sintagma „persoanele care intră în domeniile (...)” a fost înlocuită cu „persoanele care au cel puţin 50 de angajaţi intră în domeniul de aplicare (...)”, aspect ce contravine Directivei europene. Aşadar, în viziunea legiuitorului toate persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi vor intra în domeniul de aplicare al actelor normative prevăzute în anexa nr. 3 şi vor avea obligaţia de a institui sau menţine canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente. Or, nu numărul de angajaţi determină domeniul de aplicare, ci în principal activitatea concretă a entităţii respective. Din această perspectivă, considerăm că norma prevăzută de art. 9 alin. (6) din legea supusă reexaminării se îndepărtează de la scopul Directivei”, arată Klaus Iohannis în solicitarea de reexaminare.
Citește și: Lucian Bode: Ţara noastră îndeplineşte condiţiile de aderare la Schengen de mai bine de un deceniu
Sursa citată, precizează că la art. 19 din legea supusă reexaminării, referitor la divulgarea publică, se prevede că: „(1) Avertizorul în interes public care divulgă public informaţii privind încălcarea legii beneficiază de protecţie în cazul în care este îndeplinită una dintre următoare condiţii: a) a raportat mai întâi intern şi extern sau direct extern potrivit cap. III şi IV, însă consideră că nu au fost dispuse măsuri corespunzătoare în termenul prevăzut la art. 17 alin. (6); b) are motive întemeiate să considere că: 1. încălcarea poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau riscul unui prejudiciu care nu mai poate fi remediat; sau 2. în cazul raportării externe există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace având în vedere circumstanţele specifice ale raportării. (2) Sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se poate adresa presei, organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizaţiilor neguvernamentale, comisiilor parlamentare, sau prin punerea la dispoziţie în orice mod în spaţiul public a informaţiilor referitoare la încălcări ale legii, în termen de minimum 3 luni de la data raportării interne sau externe”.
„Răspunzând unor critici care au vizat contradicţiile dintre prevederile art. 19 alin. (1) şi alin. (2) din legea supusă reexaminării, prin Decizia nr. 390/2022, par. 72, Curtea Constituţională a statuat că „(...) în realitate, alin. (2) al art. 19 vizează ipoteza alin. (1) lit. a) din lege, respectiv divulgarea publică ce este condiţionată de raportarea internă/externă, după caz. El nu poate viza art. 19 alin. (1) lit. b) pentru că acest text se referă la divulgarea publică directă, fără parcurgerea procedurii de raportare internă/externă”. Curtea a reţinut că textul art. 19 alin. (2) trebuie interpretat şi corelat cu ipotezele normative ale art. 19 alin. (1) din lege. În raport de aceste considerente, pentru evitarea unei practici neunitare, eronate sau chiar abuzive şi pentru un plus de claritate a normei, apreciem că este necesar ca dispoziţiile art. 19 alin. (2) din legea supusă reexaminării să fie circumscrise expres doar ipotezei prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. a) din lege”, mai indică solicitarea de reexaminare a preşedintelui României.
Având în vedere termenul maximal de trei luni prevăzut de Directivă, apreciem necesară reevaluarea acestuia prin raportare la dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) din legea supusă reexaminării, în condiţiile în care finalitatea instituirii unui termen rezonabil de răspuns la o raportare este tocmai soluţionarea cu celeritate a acesteia sau oferirea unui răspuns într-un termen cât mai scurt. Din această perspectivă, pot exista situaţii în care un termen de răspuns prea îndelungat permite acţiuni de disimulare a probelor sau de distrugere a acestora sau realizarea unei înţelegeri între autoritate şi autorul încălcării, astfel cum este menţionat chiar în cuprinsul art. 15 lit. b) pct. (ii), teza finală din Directiva europeană, mai argumentează şeful statului.
„Din analiza comparativă a conţinutului legii supuse reexaminării şi a conţinutului Directivei 2019/1937 observăm că este necesară transpunerea dispoziţiilor art. 13 lit. g) din Directivă ce reglementează informaţiile referitoare la primirea raportărilor şi la acţiunile subsecvente acestora. Potrivit acestor dispoziţii „Statele membre se asigură că autorităţile competente publică pe site-urile lor web, într-o secţiune separată, uşor de identificat şi de accesat, cel puţin următoarele informaţii: (g) o declaraţie în care se explică în mod clar condiţiile în care persoanele care raportează autorităţii competente sunt protejate de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii, în temeiul articolului 21 alineatul (2)”. Pentru corecta transpunere a Directivei europene, având în vedere standardul minimal stabilit de art. 13 din Directivă, apreciem necesar ca în lege să se regăsească în mod expres obligaţia autorităţilor competente de a publica pe site-ul lor web o declaraţie în care se explică în mod clar condiţiile în care avertizorii ce raportează autorităţii competente sunt protejaţi de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii”, mai indică sursa menţionată.
Preşedintele Iohannis mai precizează că „„analizând conţinutul dispoziţiilor art. 23 alin. (7) din legea supusă reexaminării referitor la dispunerea împotriva aceluiaşi avertizor în interes public, de cel puţin două ori, de represalii în considerarea aceleiaşi raportări sau divulgări publice, precum şi cele ale art. 28 din aceeaşi lege referitoare la sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanelor fizice sau juridice, considerăm necesară reevaluarea limitelor amenzilor civile, respectiv contravenţionale stabilite de legiuitor, pentru asigurarea unor sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive, conform cerinţelor stabilite de Directivă şi care să asigure îndeplinirea rolului avertizorului de integritate în prevenirea unor încălcări ale legii în domenii diverse ale vieţii sociale”.
Pe 13 iulie, judecătorii costituţionali au respins, cu unanimitate de voturi, sesizarea USR cu privire la legea avertizorilor de integritate, au precizat surse din Curtea Constituţională pentru News.ro. Curtea a precizat într-un comunicat oficial că legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informaţiile ce fac obiectul legii, iar noua reglementare, stabilind măsuri de protecţie, sprijin şi reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecţie juridică al acestuia.
Anterior, procurorul-şef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorii de integritate. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o propunere legislativă care transpune o directivă europeană în acest sens
„Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004”, a precizat Kovesi, într-un comunicat de presă al EPPO, scrie News.ro.
