Horia Constantinescu vrea cetățenie chineză după o vizită la mall. Ce n-a văzut din dictatura comunistă
Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, a descoperit China și s-a declarat atât de impresionat, încât ar renunța la cetățenia română și la statutul de european pentru a deveni cetățean chinez.
După mai puțin de o săptămână în China și o vizită într-un mall din Guangzhou, Constantinescu pune la îndoială aproape tot ceea ce știm despre regimul comunist de la Beijing. Numai că România s-a desprins în 1989, cu prețul a peste 1.100 de vieți, tocmai de o dictatură comunistă.
Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și candidat al PSD la Primăria Constanța în 2024, a publicat pe Facebook un videoclip în care face o declarație surprinzătoare.
Horia Constantinescu vrea cetățenie chineză după o vizită la mall. Ce n-a văzut din dictatura comunistă
„Mâine aș renunța la cetățenia pe care o am și la statutul de european pentru a deveni cetățean chinez”, spune Constantinescu.
Citește și: EXCLUSIV Afacerile comuniștilor chinezi la Universitatea din Cluj: spațiu gratuit, 80% din încasări
Motivul? Siguranța, curățenia, dezvoltarea economică, zgârie-norii, spațiile verzi și oamenii zâmbitori pe care i-a descoperit în China.
Argumentul suprem pare să fie însă un centru comercial din Guangzhou, unde fostul șef al Protecției Consumatorilor filmează magazinele unor branduri internaționale și cozile de la Apple.
„Mă întreb eu, dacă ar fi un stat atât de rău, cum funcționează atunci toate lucrurile de aici?”, își întreabă urmăritorii.
După numai câteva zile petrecute în China, Constantinescu contestă reputația regimului comunist și sugerează că imaginea prezentată ani la rând în Europa ar fi o intoxicare.
„Este adevărat ceea ce ni s-a spus sau, încă o dată, este o intoxicare care ar trebui tratată prin administrarea de adevăr?”, întreabă acesta.
Citește și: Rețeaua Confucius. Cum a pătruns în școlile românești propaganda comunistă chineză sub acoperire
Un turist poate fi impresionat, pe bună dreptate, de centrul metropolelor chinezești.
Problema începe atunci când performanța economică a unui stat este transformată într-un certificat de bună purtare pentru regimul său politic.
Pentru că între un magazin Apple plin de cumpărători și libertatea de a critica Partidul Comunist Chinez este o diferență pe care niciun zgârie-nori nu o poate ascunde.
România a ieșit în 1989 din comunism. China a rămas sub conducerea partidului comunist
În România, Horia Constantinescu poate să-și critice conducătorii, să candideze împotriva lor, să-i ironizeze public și să declare că ar prefera cetățenia altui stat.
În China, criticii regimului nu beneficiază de aceleași garanții. Organizațiile internaționale documentează arestări, condamnări și persecuții împotriva jurnaliștilor, avocaților, activiștilor și opozanților politici.
Potrivit raportului Freedom House pentru 2026, China primește numai 9 puncte din 100 pentru drepturi politice și libertăți civile, fiind clasificată drept țară neliberă.
Așadar, într-un paradox al libertății, Constantinescu folosește dreptul câștigat de români în 1989 pentru a elogia un sistem politic care limitează sever exercitarea aceluiași drept.
Cele cinci „otrăvuri” de care se teme regimul comunist chinez
Ceea ce Horia Constantinescu nu prezintă în imaginile sale este felul în care Partidul Comunist Chinez își tratează adversarii și mișcările considerate amenințări la adresa puterii.
În literatura referitoare la securitatea și represiunea politică a Beijingului există expresia „cele cinci otrăvuri”, folosită pentru a desemna categorii de mișcări și grupări considerate ostile regimului comunist.
Prima este mișcarea pentru democrație, formată din activiști care cer reforme politice, libertate de exprimare și respectarea drepturilor fundamentale.
Reprimarea manifestațiilor din Tiananmen și restrângerea libertăților din Hong Kong sunt exemple ale conflictului dintre aceste revendicări și conducerea comunistă.
Recent BBC a publicat imagini șocante nedifuzate până în prezent cu reprimarea sângeroasă din piața Tiananmen.
A doua este mișcarea tibetană, în special susținătorii independenței Tibetului. Organizațiile pentru drepturile omului documentează controlul sever al Beijingului asupra religiei, limbii și identității culturale tibetane.
A treia categorie este reprezentată de militanții uiguri pentru independență, în regiunea Xinjiang. Autoritățile chineze invocă separatismul, extremismul și combaterea terorismului pentru a-și justifica politicile de securitate.
Dar un raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, publicat în 2022, a documentat detenții arbitrare și încălcări grave ale drepturilor populațiilor predominant musulmane din Xinjiang, concluzionând că acestea ar putea constitui crime împotriva umanității. Beijingul respinge acuzațiile.
A patra „otravă” este Falun Gong, o practică spirituală interzisă de autoritățile chineze în 1999. Practicanții acesteia sunt supuși persecuției, detențiilor și altor forme de represiune, potrivit Human Rights Watch.
A cincea categorie o reprezintă susținătorii independenței Taiwanului, insula autoguvernată pe care Beijingul o revendică și împotriva căreia nu exclude folosirea forței.
Prin urmare, cele cinci „otrăvuri” nu sunt amenințări la adresa cumpărăturilor din mall, ci desemnează, din perspectiva aparatului de securitate chinez, provocări la adresa controlului politic sau teritorial exercitat de Partidul Comunist.
În plus, Hong Kong, odinioară un spațiu cu libertăți civile mai extinse, a cunoscut după 2020 o reprimare sistematică a activismului democratic și a presei independente.
Nimic din toate acestea nu poate fi verificat privind coada de la un magazin Apple.
Newsweek România: relațiile politicienilor români cu Beijingul, o mare zonă gri
Entuziasmul lui Horia Constantinescu apare într-un moment în care relațiile României cu regimul comunist chinez ridică întrebări tot mai serioase.
Citește și: Senatul refuză, în unanimitate, să oprească propaganda Chinei din universitățile românești
Într-o investigație publicată la 12 august 2026, intitulată „Ce zic politicienii despre relația cu China? Grindeanu: «Suntem apropiați». Fritz: «Nu poate fi ignorată»”, Newsweek România a cerut liderilor PSD, PNL, AUR, USR și UDMR să explice cum se raportează la dictatura comunistă, represiunea politică, Taiwan, amenințările economice și de securitate și relația Beijingului cu Rusia.
Sorin Grindeanu a vorbit despre apropierea României de China, iar USR a subliniat necesitatea dialogului și ancorarea euroatlantică.
George Simion, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu au răspuns solicitărilor până la închiderea documentării.
Niciunul dintre răspunsurile primite nu a clarificat integral problemele ridicate de Newsweek.
Concluzia investigației a fost că liderii politici români sunt mult mai dispuși să vorbească despre avantajele economice ale relației cu Beijingul decât despre natura regimului politic, drepturile omului și riscurile strategice.
Poșta Română, Temu și expansiunea economică a Chinei
Relația cu Beijingul nu se reduce însă la declarații politice sau la vizite turistice.
Pe 3 septembrie 2026, Newsweek România a publicat investigația „Poșta Română, «trambulina» Chinei, bate palma cu Temu și ascunde detaliile. Ministerul care o controlează tace”.
Documentarea a urmărit relațiile dezvoltate de conducerea Poștei Române cu operatori chinezi, vizitele în China și acordul încheiat cu platforma Temu.
Compania de stat nu a oferit răspunsuri punctuale la întrebările Newsweek privind negocierea și condițiile acordului.
Ulterior, pe 11 septembrie, investigația „Poșta–Temu, afacerea care arde statul. Bolojan a fost în China, șeful Poștei se însoară cu șefa lui de cabinet” a documentat o succesiune de întâlniri și proiecte logistice implicând instituții și companii românești și operatori chinezi.
Potrivit datelor comunicate publicației, aproximativ 99,2% din importurile cargo aeriene înregistrate la Aeroportul Oradea în perioada analizată din 2026 proveneau din China.
Aceste date ridică întrebări despre dependențele economice, transparența deciziilor publice și efectele asupra producătorilor români.
China nu este doar țara cu malluri spectaculoase și zgârie-nori. Este și o putere economică ale cărei politici industriale, subvenții și relații cu piețele externe produc dezechilibre comerciale majore.
Tocmai de aceea Uniunea Europeană consideră China simultan partener de cooperare, competitor economic și rival sistemic.
De la promisiunile lui Victor Ponta la autostrăzile întârziate
La 2 septembrie 2026, Newsweek România a publicat și investigația „O firmă din China nu poate termina 8 km pe Autostrada București. Ponta voia să facă cu ei drumuri și reactoare”.
Articolul a documentat întârzierile constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation pe un tronson de 8,6 kilometri al Autostrăzii A0 Nord.
Investigația a readus în discuție și proiectele promovate de fostul premier Victor Ponta, care dorea implicarea unor companii chineze în construcția de autostrăzi, hidrocentrale și reactoare nucleare.
Diferența dintre promisiunile politice și rezultatele măsurabile este esențială în orice relație economică.
Iar acesta este un criteriu mult mai relevant decât impresia produsă de vitrinele unor magazine internaționale.
