Guvernul a adoptat strategia de prevenire a antisemitismului, xenofobiei, instigării la ură

DE Elena Andrei | 13.05.2021 - 19:51
Strategie națională pentru combaterea a xenofobiei/Foto: deti.mira

România are, începând de astăzi, o strategie națională și un plan de acțiune, cu măsuri concrete, finanțări și termene pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, a radicalizării și Discursului Instigator la Ură pentru perioada 2021 – 2023.

SHARE

Guvernul României a adoptat astăzi, în ședința Executivului, prin Hotărâre de Guvern, prima strategie națională și planul de acțiune aferent pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării și Discursului Instigator la Ură, pentru perioada 2021 – 2023.

„Toleranță zero” a Guvernului pentru antisemitism și instigare la ură

Mesajul Guvernului este de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.

Decizia de astăzi a Executivului este, totodată, un semnal de solidaritate față de partenerii europeni și internaționali, față de societate, de comunitățile și grupurile vulnerabile.

Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă.

Citește și

Muraru avertizează Chișinăul legat de AUR: „O grupare de factură neofascistă”, care ar servi Estul

Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că sunt condiții ca AUR să fie scos în afara legii

 

Aproape 20 de instituții publice, printre care cinci ministere cheie (MAE, MAI, MJ, Med, MC), Ministerul Public, INM, ONG-uri, zeci de înalți funcționari, diplomați, experți au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Un rol de coordonare l-a avut Ministerul Afacerilor Externe, potrivit lui Alexandru MURARU, deputat PNL, reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, consilier onorific al Primului-Ministru.

Realizarea și adoptarea acestui document vine ca urmare a unor recomandări de la nivelul UE și a altor organizații internaționale la care România este parte.

Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin de le bugetul de stat, fonduri UE, fonduri externe nerambursabile, donații.

În Uniunea Europeană, șapte state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte șapte state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură.

În privința României, nu au fost comise până acum acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură.

România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare

Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste.

Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.

Măsuri concrete

Printre alte măsuri concrete ales strategiei: realizarea de sondaje și cercetări sociologie anuale care să determine nivelul percepției asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învățământul gimnazial „Educația socială”, „Istorie”, „Istoria și tradițiile minorităților”, precum și a celor din învățământul liceal „O istorie a comunismului din România”, „Istoria Evreilor. Holocaustul” și elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora; evaluarea conținuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; vizează elaborarea sau multiplicarea de programe educaționale locale și naționale, precum „Să ne cunoaștem eroii”, Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen”, „Sighetu-Marmației – Auschwitz trail”, „Marșul vieții în România”. Toate acestea au, în planul de acțiune aferent strategiei, termene și bugete concrete pentru realizarea lor.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.