Care este realitatea?
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni, la Ploieşti, că imunitatea preşedintelui este prevăzută în Constituţie şi nu se poate renunţa la aceasta fără modificarea Constituţiei, relatează Agerpres.
„Acest lucru se poate face odată cu schimbarea Constituţiei şi, sigur, când ajungem la schimbarea Constituţiei, voi relua această temă”, a răspuns Iohannis la o întrebare pusă de jurnalişti despre faptul că în campania din 2014 a spus că primul lucru pe care îl va face ca preşedinte e să renunţe la imunitate.
Acuzațiile privind traficul de copii au fost promovate intensiv, în 2014, chiar de către PSD și nu au fost niciodată demonstrate.
Existența unei așa zise datorii istorice a Germaniei față de România este un subiect vânturat mai ales de către site-urile pro-rusești, gen Active News sau Sputnik.
O explicație pertinentă despre subiect poate fi citită aici: „Datoria financiară a Germaniei faţă de România şi soluţia acceptată în anul 1947”
De fapt, România a renunțat la datoriile Germaniei față de București în 1947.
„Visurile celor care urmăresc să obţină dintr-o dată asemenea fonduri sau nişte moşteniri miraculoase din străinătate sunt nocive pentru cetăţenii dintr-o ţară în care cuvintele de ordine sunt incompetenţa, fărădelegea, minciuna şi lipsa de moralitate a autorităţilor centrale şi locale, pe fondul inexistenţei unui cult al muncii, în folosul întregii societăţi româneşti.
Articolul 28, paragraful 4 din «Tratatul de Pace din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate», publicat în «Monitorul Oficial» nr. 199 din 30 august 1947.
«Fără a prejudicia dispoziţiunile de mai sus, precum şi orice alte dispoziţiuni luate în favoarea României şi a cetăţenilor români, de către Puterile ocupante ale Germaniei, România renunţă în numele său şi în numele cetăţenilor săi, la orice pretenţiuni împotriva Germaniei şi a cetăţenilor germani, pendinte la 8 Mai 1945, cu excepţiunea pretenţiunilor rezultând din contracte şi alte obligaţiuni anterioare datei de 1 Septemvrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată.
Această renunţare va fi considerată ca înglobând creanţele, toate pretenţiunile interguvernamentale în legătură cu aranjamente încheiate în cursul războiului, precum şi toate pretenţiunile cu privire la pierderi sau daune ivite în timpul războiului»”, arată articolul menționat.
Faptul că un președinte este decorat de un stat străin nu înseamnă că lucrează „pentru interesele acelui stat”.
Klaus Iohannis nu a fost anchetat penal în chestiunea moștenirii unei case, procesul fiind exclusiv civil în ceea ce îl privește pe președinte. Deci nu „ar fi fost pușcăriaș” nici dacă nu ar fi fost președinte.
Nu e clar cum promovează Klaus Iohannis LGBT în școli și nici unde a susținut dizolvarea națiunii.
Legea prin care Avram Iancu a fost declarat „erou național” a fost promulgată de către Klaus Iohannis pe 16 noiembrie 2016.
Într-adevăr, inițial președintele a cerut reexaminarea legii, dar pentru că a apreciat că „recunoştinţa şi respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a lui Avram Iancu nu pot fi convertite juridic şi cu atât mai mult politic în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic «intuitu personae»”.
În Constituţie este stipulat faptul că este prerogativa exclusivă a preşedintelui României de a conferi titluri de onoare, prin decret contrasemnat de către prim-ministru, şi nu Parlamentul, prin lege, a explicat Klaus Iohannis.
