MEDIAFAX a solicitat eurodeputaţilor români să declare care au fost proiectele derulate în avantajul românilor. Răspunsurile primite de la aceştia se referă la avantaje primite în urma negocierii bugetului Uniunii Europene, respectiv alocarea unor sume mai mari din fonduri europene, dar şi la obţinerea de oportunităţi pentru pentru români, în special pentru tineri, prin intermediul mai multor programe, precum Erasmus sau „DiscoverEU”.
Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PNL, spune că a asigurat creşterea bugetului pentru Transporturi cu peste 6 miliarde de euro, fiind membru în Comisia pentru transport şi turism a Parlamentului European. Acesta a iniţiat primul pas privind asigurarea accesului direct la fonduri europene pentru administraţiile locale. De asemenea, el mai arată că a asigurat accesul României la aproximativ un miliard de euro, susţinând oferirea posibilităţii statelor membre de a folosi integral sumele transferate din Fondul de Coeziune la Mecanismul Conectarea Europei. Marian-Jean Marinescu a mai iniţiat şi o procedură pentru a oferi Parlamentului European posibilitatea de a propune majorarea fondurilor propuse de Comisia Europeană pentru politici importante precum coeziune, agricultură, cercetare, transport.
Victor Boştinaru, europarlamentar PSD, menţionează că a reuşit să a obţină pentru România peste 3 miliarde de euro, din care o parte fiind folosiţi în infrastructură, acesta fiind membru Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European. Acesta a obţinut 2 miliarde de euro după ce a făcut mai multe demersuri pentru evitarea dezangajărilor şi crearea de condiţii speciale pentru România. De asemenea, a mai obţinut 1,1 miliarde de euro pentru ţară, sumă ce a fost folosită pentru proiecte în infrastructură, în România, întrucât, în urma solicitării sale, banii care trebuiau transferaţi către MCF de către fiecare ţară membră a Politicii de Coeziune, au putut fi folosiţi în ţara din care provin, până la finalul anului 2016.
Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL, a arătat că a jucat un rol important, privind negocierea bugetului Uniunii Europene, fiind ales în anul 2016 pentru funcţia de negociator-şef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din anul 2018. Acesta a devenit astfel primul europarlamentar român desemnat pentru această funcţie. El a reuşit să obţină în anul 2015 pentru România suma de 8,5 milioane de euro pentru inundaţiile din anul 2014. În urma pagubelor provocate fermierilor de pesta porcină şi gripa aviară în anul 2018, Siegried Mureşan a solicitat Comisiei pentru bugete a Parlamentului European să includă în Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2019 alocarea a 28 de milioane de euro pentru fermierii afectaţi. De asemenea, acesta a mai inclus în premieră 12 milioane de euro în bugetul Uniunii Europene pe anul 2018 pentru a le permite tinerilor din întreaga Europă să circule până la 30 de zile gratuit cu trenul în Europa, în perioada 2018-2019. Iar pentru anul 2019, acesta a obţinut alocarea suplimentara a 16 milioane de euro privind bugetul Uniunii Europene, pentru programul „DiscoverEU”.
Claudia Ţapardel, europarlamentar PSD, afirmă că a avut numeroase realizări atât în domeniul turismului, cât şi în domeniul transportului, aceasta fiind membră a Comisiei pentru transport şi turism. Prin demersurile făcute de aceasta, Bulgaria a început anul acesta să-şi asume responsabilitatea de dragare a Dunării, acest lucru determinând un avantaj competitiv pe piaţă privind transportul de turişti sau cel de mărfuri pe Dunăre, acela ca transportul să fie posibil pe tot timpul anului. La iniţiativa sa a fost creat un intergup, ce reuneşte peste 150 de eurodeputaţi şi are ca obiect dezvoltarea turismului european şi a patrimoniului cultural. De asemenea, aceasta a făcut demersuri ca România să devină membră a celei mai importante organizaţii dedicate turismului la nivel mondial, Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO). Pentru ca România să obţină încă un mandat în Parlamentul Uniunii Europene, eurodeputatul PSD Claudia Ţapardel a făcut demersuri în cadrul Comisiei pentru Afaceri Constituţionale şi a purtat discuţii cu liderii de grup politici, reuşind să obţină modificarea raportului iniţial, conform căruia, România nu urma să primească un alt mandat la redistribuire. Datorită acestor eforturi, România ar putea deveni şi a şasea ţară, ca reprezentativitate la nivelul Parlamentului European şi nu doar ca mărime din punct de vedere demografic, în Uniunea Europeană.
Daniel Buda, europarlamentar PNL, precizează că a contribuit la creşterea de la 11 miliarde de euro la 13,4 miliarde de euro privind Politica Agricolă Comună, fiind membru în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală. El a desfăşurat şi campanii publice pentru încurajarea consumului de produse româneşti şi implicit dezvoltare a domeniului agricol românesc, precum „Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos.”
Renate Weber, europarlamentar ALDE, a punctat că s-a axat pe domeniul social, reuşind să obţină rezultate benefice pentru români privind oportunităţile de muncă, în calitate de membră a Comsiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale. Ea punctează că a reuşit extinderea EURES, reţeaua europeana de servicii, de ocupare a forţei de muncă. Astfel, au fost incluse stagiile şi uceniciile disponibile pe teritoriul Uniunii Europene, find create mai multe oportunităţi de angajare. Posturile vacante vor fi accesibile din întreaga Uniune Europeană. Iar, spre deosebire de sistemul anterior, acestea vor fi accesibile şi din mediul privat.
În sectorul telecomunicaţiilor, Adina Vălean, eurodeputat PNL, a fost principalul artizan al scăderii preţurilor la roaming în UE. Pachetul legislativ Roaming II a însemnat reducerea cu 80% pentru apeluri telefonice în roaming, cu 77% pentru SMS şi cu 91% pentru consumul de date, deschizând calea pentru eliminarea supratarifării practicată de companii. În acest fel, românii au economisit mai bine de 700 de milioane de euro la facturile de roaming. Este unul dintre cei mai activi promotori ai numărului de urgenţă 112, iniţiind şi urmărind introducerea obligaţiei de localizare exactă prin GPS a apelurilor de pe smartphone-uri din toate statele membre. Măsura aceasta economiseşte miliarde de euro şi salvează mii de vieţi. A primit premiul Asociaţiei Europene pentru numărul de urgenţă pentru activitatea sa legată de 112.
Norica Nicolai, europarlamentar ALDE, a menţionat că şi-a concentrat activitatea în jurul domeniului pescuitului şi a colaborat cu asociaţiile de piscicultură din România pentru a înţelege şi a încerca să rezolve problemele acestora, fiind membră a Comisiei pentru pescuit. Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a făcut demersuri pentru recunoaşterea de către Parlamentul European a pescuitului recreativ în Uniunea Europeană, fiind membră a Comsiei pentru Pescuit. De asemenea, aceasta a colaborat cu asociaţiile de piscicultură din România pentru a înţelege care sunt problemele acestora privind accesarea de fonduri europene şi a propune amendamente, pentru a veni în ajutorul acestora, în cadrul noii legislaţii pentru Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Activităţi Pescăreşti. Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, a declarat că s-a concentrat pe proiecte dedicate tinerilor şi minorităţii maghiare, colaborând cu organizaţii precum MIÉRT, MAKOSZ sau organizaţia tinerilor maghiari din Cluj. Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a contribuit, de asemenea, la programul “DiscoverEU”, printr-o campanie pentru tineri, în colaborare cu organizaţiile MIÉRT şi MAKOSZ. În urma campaniei, patru tineri au câştigat bilete de tren şi burse pentru cazare şi masă, bursele fiind finanţate de acesta. De asemenea, acesta a organizat pentru studenţi un stagiu intensiv de pregătire la Bruxelles, în colaborare cu organizaţia tinerilor maghiari din Cluj.
Gabriela Zoană, cea care a preluat mandatul de eurodeputat de la Vasilica Dăncilă, este vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Regională din Parlamentul European şi membru supleant al Comisiei de Libertăţi Civile şi Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE). Ea a specificat că, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI), a avut o serie de întâlniri extreme de importante cu factori decidenţi în legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020. Alegerile europarlamentare vor avea loc pe data de 26 mai. În prezent România are 32 de eurodeputaţi aleşi: 13 în Grupul Partidului Popular European, 13 în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, doi în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, trei în Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi un deputat neafiliat. Pentru mandatul următor, România va avea 33 de eurodeputaţi aleşi, în cazul în care Regatul Unit al Marii Britanii va părăsi Uniunea Europeană.
