Acum cinci ani, a fost sprijinit de Victor Ponta și mediatic de Antena 3. Astăzi, Mircea Diaconu candidează la președinția România sprijinit de ALDE și Pro România.
Cariera sa politică a început în 2008, când s-a înscris în PNL și a ajuns senator de Argeș.
Potrivit cifrelor oficiale, Mircea Diaconu nu a avut o activitate „furtunoasă” în Parlamentul European.
A fost vicepreședinte în Comisia pentru cultură și educație, dar și simplu membru. A avut, în cinci ani de mandat, 12 „contribuții la dezbaterile în plen”.
Dintre aceste intervenții, două au fost despre „statul de drept în România”, una despre „democrația și justiția în România” și alta despre „amenințările la adresa justiției”
Dezbaterile la care Diaconu a luat cuvântul:
2 februarie 2017: Democrația și justiția în România (dezbatere).
În timp ce România protesta împotriva Ordonanței 13, Mircea Diaconu vorbea în Parlamentul European despre „Democrația și justiția în România.”
Fostul actor s-a victimizat (fusese anchetat de Agenția Națională de Integritate), susținând că Procuratura a încercat lichidarea sa. Apoi, a lansat un apel ca România să fie lăsată în pace.
„Domnule președinte, ca discuția să fie completă, trebuia să aveți aici și un infractor din România. Și acela sunt eu. Am fost anchetat în timp ce eram senator și ministrul al Culturii.
Am fost anchetat doi ani de zile. La fiecare vizită la Procuratura Generală era anunțată presa, era firesc să fie anunțată presa, se încerca, firește, distrugerea mea publică…
Problema este alta: lăsați, după părerea mea și după rugămintea mea, lăsați România să-și găsească calea, singură, are toate instituțiile la îndemână, există justiție și este funcțională, există Curte Constituțională care va tranșa în scurt timp acest diferend de opinii.
Este democrație în România. În clipa în care lumea iese afară în stradă nu se întâmplă nimic și pot să-și spună păsul, este justiție în România în clipa în care va fi tranșat acest diferend în justiție”, a spus Diaconu.
7 februarie 2018: „Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România” (dezbatere)
În sală se afla ministrul Justiției, Tudorel Toader.
„Domnule președinte, doamnă comisar, întâi am o observație: ministrul justiției, care se află aici prezent, este chiar membru al Comisiei de la Veneția. E adevărat că și eu, vă mărturisesc, sunt îngrijorat de statul de drept din România. Cred că are probleme. România a devenit între timp statul cu cele mai multe condamnări la CEDO pentru abuzuri împotriva cetățenilor săi și nimeni nu răspunde.
Deci, statul de drept are probleme în România. În acești ani, s-au emis în România mandate de ascultare din ce în ce mai multe. Dau doar un exemplu: în 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât de FBI.
Au fost ascultați mii de cetățeni în perioada alegerilor, ultimelor alegeri parlamentare, pe motiv de siguranță națională – ca să traduc mai simplu: terorism. Aceștia erau oameni de afaceri, funcționari, politicieni, unii chiar candidați.
E ca și cum, exact la alegeri, în jur de o mie de teroriști au apărut în România și au dispărut după aceea la fel de brusc, într-o țară în care nu există niciun terorist și niciun act de terorism, iar, după alegeri, cum vă spun, au dispărut. Deci, statul de drept are probleme în România.
Conform Constituției noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, după părerea mea de cetățean, și nu trebuie să ceară aprobarea nimănui și nu poate fi cenzurat decât de Curtea Constituțională, care funcționează.
Cred că, în rest, nu mai e de discutat nimic.”
„Tot ce se întâmplă este doar zgomot”
În ultimii doi ani, în contextul discuțiilor privind modificarea legilor justiției și a Codurilor Penale, Mircea Diaconu a avut alte două intervenții în Parlamentul European despre statul de drept. Într-una din ele, Diaconu îndeamnă Europa să își vadă de extremismul ei și să lase în pace România.
13 noiembrie 2018, Statul de drept în România: „Se folosește foarte des termenul îngrijorare. Îngrijorat sunt și eu, dar nu de ce credeți. Sunt îngrijorat de următorul lucru: că în toate democrațiile mari europene, extremismele, xenofobia, naționalismul au ajuns până în Parlament și foarte aproape, suflă în ceafă marilor partide europene. Timp în care e o problemă mare și îngrijorare cu România. Mă tem că alta trebuie să fie îngrijorarea, pentru că riscăm să se dărâme șandramaua”, a cuvântat Mircea Diaconu.
15 aprilie 2019, Statul de drept în România (dezbatere): „Deci tot ce se întâmplă este doar zgomot, atât și nimic mai mult. E competență românească, națională. Aștept și eu, personal, de la sistemul de justiție românesc și de la Parlamentul României să își stabilească regulile, firește, după principii europene.
În rest, din păcate, asta trebuie să spun neapărat, în România într-adevăr nu este stat de drept, după părerea mea, nu a apucat să fie. Așa că e foarte mult de lucru până vom fi acolo. Aștept însă de la următorul Parlament să definească statul de drept în formă și în fapt”, a zis Diaconu.
Raportor în două rânduri pentru Patrimoniu European. Cel românesc, se prăbușește
A fost de două ori Raportor pentru „a redacta rapoarte cu privire la propunerile cu caracter legislativ ori bugetar sau cu privire la alte chestiuni”.
Primul raport a fost „Referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul patrimoniului European”.
„Principalul obiectiv al Anului european este punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca resursă comună, creată de-a lungul unei istorii seculare ca urmare a interacțiunilor dintre statele membre și dintre popoarele europene”, se arată în document.
Mircea Diaconu a contribuit la „Raport spre o abordare integrate a patrimoniului cultural European”, unde se precizează că e nevoie de: „O strategie integrată ideală privind patrimoniul cultural ar trebui să țină seama de ambele fețe ale acestei monede și să combine nevoia imediată de creștere economică și de locuri de muncă cu înțelegerea faptului că patrimoniul cultural este o resursă pe termen lung pentru care are nevoie de un plan de dezvoltare sustenabilă.”
În timp ce se preocupă de patrimoniul European, cel de acasă se prăbușește.
Într-un interviu pentru Historia.ro, arhitectul Şerban Sturdza arăta că „ignorat de autorități şi vânat acerb de investitorii imobiliari cu diferite interese, patrimoniul arhitectural, cultural și istoric al României se zbate între viață și moarte de mai bine de șaptezeci de ani.
Soarta acestor clădiri cu o valoare de cele mai multe ori incomensurabilă ajunge să depindă de hărnicia hoţilor de fier vechi sau a funcționarilor dezinteresați și corupți”.
Demis pentru incompatibilitate
În anul 2008, dupa ce s-a înscris în PNL, Mircea Diaconu a candidat la alegerile parlamentare într-un colegiu din județul Arges, ajungând in Senatul României. El si-a pierdut mandatul de parlamentar pe 4 decembrie 2012, cu câteva zile înainte de terminarea Legislaturii 2008-2012, aflându-se în conflict de interese.
De asemenea, numit ministru al Culturii în luna mai 2012, în primul Guvern Ponta, a fost nevoit să demisioneze două luni și jumătate mai târziu, pe 19 iunie, după ce ICCJ a decis, definitiv și irevocabil, că el s-a aflat în incompatibilitate între anii 2008 și 2011, când a fost și senator și director al Teatrului Nottara.
Instanța supremă a dat dreptate astfel Agenției Naționale de Integritate, care dăduse o decizie similară pe care Diaconu a atacat-o în justiție, a scris ziare.com.
A consumat sute de mii de euro
Mircea Diaconu a intrat în Senatul României în 2008, atunci cînd în Declarația sa de avere figura faptul că nu avea în cont sume mai mari de 5.000 de euro. La terminarea mandatului de senator, în 2012, Diaconu era un om la fel de modest fără bani în conturi.
După cinci ani în Parlamentul European, Diaconu menționa faptul că primit o indemnizație de 75.957 de euro și a decontat 75.275 de euro. Pentru întreținerea cabinetului de europarlamentar a mai primit 244.000 de lei. Deși în cinci a câștigat o indemnizație de 380.000 de euro la care se adaugă pensia de vârstă și de merit, Mircea Diaconu a pus deoparte adoar 75.000 euro deoparte.
