Rețeta de inspirație legionară care îi aduce succes Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 24.01.2022 - 21:50

AUR a încheiat 2021 cu un protest de tipul „asalt asupra Capitoliului“, organizat la Parlament României chiar în 21 decembrie, zi marcantă a Revoluției din 1989. Derapajele au început însă cu mult mai devreme, chiar din luna decembrie 2020.

SHARE

Derapajele AUR, care au început chiar de la intrarea formațiunii în Parlament, au antrenat adesea comparația între Alianța pentru Unirea Românilor și extrema dreaptă interbelică.

„Pentru noi începe un război ideologic al cărui deznodământ va sta în înlăturarea actualei clase politice. În patru ani vom disloca partidele din Parlament.

Vom schimba figurile, vom primeni limba, vom aduce bucuria de a fi români. Vom regăsi gustul mistic de a fi creștini în umbra oricărei catapetesme din bisericile din ţară (…) Am obosit să ne prefacem că luăm în serios minciuna socialismului venit de la Bruxelles. (…)

Ni s-a aplecat să-i suportăm pe agasanții masoreți marxiști, descinși din mantaua Anei Pauker, acum travestiți în democrați fariseici, care ne țin lecții despre binefacerile corectitudinii politice. Nu mai putem să înghițim în sec văzând cum aceiași masoreți își doresc să-l vadă pe Mircea Vulcănescu scos din spațiul public al culturii. (…)

Noi vrem o Românie sub spectrul lui Hristos. (…) De murit, murim cu toţii. Nu e păcat să nu ne dăruim României?“, anunța Sorin Lavric, senator și președinte al Senatului AUR (for de conducere pe care l-a adoptat Mișcarea Legionară la inițiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1929), în publicația R3Media, desprinsă din site-ul conspiraționist ActiveNews.

De altfel, Sorin Lavric este unul dintre parlamentarii AUR care a elogiat, de la tribuna Senatului, mai mulți legionari cunoscuți, sub pretextul că sunt „sfinți ai temnițelor comuniste“, între care Valeriu Gafencu, membru activ al Mișcării Legionare, care în 1941 îi îndemna pe elevi să se alăture rebeliunii legionare, dar și pe filosoful Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat în Guvernul Antonescu, implicat în deposedarea de bunuri a evreilor deportați în Transnistria și a modului în care aceștia au pierit, fiind condamnat pentru crime de război. 

Cercetătorul Marius Cazan arată că AUR este centrat pe „faptă, nu vorbă“, lozincă celebră a Mișcării Legionare

Derapajele lui Lavric, care au continuat, au făcut ca Ambasada Israelului la București să atragă atenția că „deformarea faptelor istorice reprezintă o umilință la adresa memoriei victimelor Holocaustului și a supraviețuitorilor“, iar Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“ să puncteze că „se dovedește din nou că încercările AUR de delimitare de Mișcarea Legionară sunt fake news“.

Și co-președintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, a apărat, în mod repetat, Mișcarea Legionară, în texte publicate pe blogul său, Revista Rost, acesta notând, între altele, că „Mișcarea Legionară nu a fost o organizație criminală (…) au fost singurii care și-au asumat faptele şi şi-au răscumpărat vina prin suferinţă şi moarte (…) Mişcarea Legionară, dacă nu e mai bună, nu e deloc mai rea decât celelalte formaţiuni politice ale epocii“.

Marius Dorin Lulea, fondatorul din acte al AUR, a scris o lucrare în care a deplâns soarta mareșalului Antonescu, comparându-l cu o victimă a comunismului, scuzând și Mișcarea Legionară pentru faptele sale din timpul conducerii lui Codreanu.

Totuși, confruntați cu acuzațiile de legionarism și extremism, reprezentanții AUR le-au respins în repetate rânduri, Claudiu Târziu susținând chiar că „România este victima unei operațiuni de compromitere speciale (…) care vrea să transforme statul român într-un stat xenofob, rasist, antisemit“.

În urma comunicatului de la începutul lunii ianuarie 2022, în care Holocaustul devine pentru AUR o „temă minoră“, care i-a atras și un dosar penal in rem (pentru faptă) la Parchetul General, Claudiu Târziu i-a transmis ambasadorului Israelului că este „dezinformat“ și că sunt „interpretări răuvoitoare“.

În contextul numeroaselor derapaje ale politicienilor AUR, Alexandru Muraru, reprezentatul Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, a cerut, în repetate rânduri, scoaterea formațiunii în afara legii, spunând că AUR este un pericol pentru democrație.

„Ceea ce au făcut acești indivizi nu este un protest. Este un act antidemocratic în tradiția directă a violenței politice pe care au practicat-o fasciștii, golanii în uniforme din SA și SS ai naziștilor, legionarii și apoi analfabeții dezlănțuiți ai comuniștilor“, a susținut consilierul premierului, într-un editorial publicat pe site-ul digi24.ro.

De ce AUR nu poate copia întru totul Mișcarea Legionară

În ciuda numeroaselor derapaje ale AUR care amintesc opiniei publice de Mișcarea Legionară, AUR nu o copiază direct, pentru că revendicarea din mișcarea de extremă dreapta interbelică asumată verbal le-ar oferi și mai multe argumente celor care cer interzicerea partidului și, în plus, este ilegal. 

Totuși, membrii săi folosesc o serie de rețete similare cu cele ale legionarilor, explică, într-un dialog cu Newsweek România, istoricul Marius Cazan, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“.

„Ce este important de spus, apropo de antisemitism și de elementele evidente care alătură AUR Mișcării Legionare, este că, astăzi, o să vedem destul de greu partide, mișcări politice cu ambiții electorale, așa cum este AUR, care să se revendice în mod vizibil evident de la extrema dreaptă interbelică, pentru că interesul lor e mai curând actual, nu neapărat istoric.

N-o să găsim în programul electoral al AUR sau în alte documente programatice manifestări apologetice antisemite din două motive: pentru că încalcă legea și ar da argumente celor care susțin interzicerea partidului; nu este pragmatic pentru ei, trebuie să ne uităm la restul acțiunilor pe care le fac“, explică Marius Cazan.

Costumele populare, 
crucile și 
limbajul belicos 
sunt elemente pentru 
imaginea AUR pe social media

Astfel, AUR exploatează la maximum contextul politic, social și demografic, folosește mesaje foarte simple care să ajungă în societate direct, neavând nevoie de mijlocirea unor entități din afara formațiunii, la fel cum făcea și Mișcarea Legionară interbelică.

Marius Cazan arată că felul în care politicienii AUR se revendică de la Mișcarea Legionară se face „pe persoană fizică“, se face fără niciun fel de rezervă, iar acest mod de a se manifesta îi atrage pe simpatizanții trecutului de extremă dreapta din societatea românească.

„Sorin Lavric este un personaj respectat de către restul conducerii și faptul că i se tolerează astfel de manifestări sistematice arată că discursul și manifestările sale sunt acceptate, poate chiar încurajate de colegii domniei sale“, punctează cercetătorul, reținând și că manifestul lui Sorin Lavric de pe site-ul R3Media.ro „seamănă cu tipul de mesaj și temele pe care C.Z.Codreanu le vehicula în scrierile sale din anii ʼ30.

Dacă facem o analiză de text a manifestului lui Lavric și a «Cărții șefului de cuib» sau a altor lucrări ale lui Codreanu pentru legionari o să vedem că, din punct de vedere stilistic, al vocabularului și al ideilor, sunt foarte multe puncte comune; lucrurile sunt clare în privința lui Sorin Lavric“.

Un alt personaj de care AUR nu se dezice este Călin Georgescu, propunerea constantă a formațiunii pentru funcția de premier. Călin Georgescu, fost director al unui institut sub egida Academiei Române, lăudat de Sputnik, și-a manifestat în repetate rânduri admirația pentru mareșalul Antonescu, condamnat la moarte pentru crime împotriva umanității, responsabil al Holocaustului românesc, dar și pentru liderul Gărzii de Fier, C.Z. Codreanu.

Călin Georgescu și-a lansat chiar și un site -  Pământul Strămoșesc, colorat în verdele legionar - al cărui nume face trimitere la revista legionară înființată în 1927 - unde acuză, între altele, „încercările de compromitere a AUR“. 

Sloganul legionar „fapta, nu vorba“, aplicat riguros de AUR

Narațiunile constante ale AUR prin care se apără de acuzațiile de extremism sunt: „Sistemul se răzbună prin propagandă“, „Sistemul ne atacă cu disperare“, România trebuie condusă de patrioți, nu de trădători și slugi ale străinilor“.

Astfel, cercetătorul Marius Cazan subliniază că acest tip de discurs este un alt punct comun cu legionarii: „Felul în care AUR își construiește dușmanii și se raportează la străini este foarte asemănător cu felul în care Mișcarea legionară își construia dușmanul.

AUR țintește foarte bine niște teme din societate care sunt reale, sunt foarte sensibile, care au acumulat multă frustrare în rândul populației, la care restul clasei politice fie nu are soluții, fie sunt prost comunicate și (ei, n.r.) folosesc respectiva temă sensibilă, de multe ori găsind explicații facile, simpliste, care indică vinovați - fie un dușman din interior – clasa politică, capitalul străin. 

Ce am mai observat la AUR – o oarecare obsesie pentru praxis, pentru acțiune, de asemenea, similar cu felul în care se manifesta Mișcarea Legionară în perioada interbelică. Unul dintre sloganurile de succes ale mișcării era «fapta, nu vorba».

Dacă ne uităm la felul în care se comportă AUR, observăm că e preluat și folosit intens acest slogan, fără să fie verbalizat, iar această obsesie pentru acțiune le aduce foarte mulți simpatizanți.

În sistemul democratic, pentru a ajunge la faptă, trebuie să ai capacitatea să negociezi, să dezbați, să convingi, ori AUR refuză un dialog, un dialog între un reprezentant AUR și al unui alt partid politic se desfășoară în termeni foarte belicoși. Este un partid anti-sistem, care refuză să respecte jocul politic, sunt mai degrabă adepții unor acțiuni de gherilă, care sabotează procedurile parlamentare“, adaugă Marius Cazan.

În opinia istoricului, în acest moment, parelui George Simion încearcsă i se construiască un cult în mediul online. De altfel, popularitatea lui George Simion o depășește pe cea a celorlalți doi reprezentanți cu notorietate ai partidului, senatorii Claudiu Târziu (co-președinte) și Sorin Lavric (președinte al Senatului AUR). 

Dacă analizăm doar ultimele postări de pe social media, George Simion este înfățișat, în ziua când Parchetul General anunță declanșarea cercetării in rem pentru comunicatul în care AUR susține că Holocaustul este doar „o temă minoră“, la Sibiu, în fața casei președintelui Iohannis, unde strânge semnături pentru demiterea șefului statului: „Avem un apel pentru locatarul de la Cotroceni: Nu mai trimiteți procurorii să interzică AUR, să ne scoată în afara legii. Oamenii sunt alături de noi și în Sibiu și în celelalte localități ale țării, așa că retrage-ți procurorii, retrage-ți frații Muraru. Pentru cele șase case pe care le-ai câștigat chipurile din meditații o să plătești! Până atunci, te dăm jos!“.

George Simion este o prezență constantă la biserici și mănăstiri, cel mai recent publicând o imagine cu el și Teodosie al Constanței, „adevăratul om al anului 2021“, ierarhul remarcându-se pentru repetatele sale poziții antivacciniste, fiind intens promovat și de Sputnik, publicația de propagandă a Moscovei.

Când nu merge la mănăstiri și nu oganizează proteste împotriva „dictaturii sanitare“ și a „pașaportului de segregare“, Simion apare în costume populare, mâncând șoric de porc, ascultând colinde sau făcând muncă fizică. În multe imagini scrie că este „alături de oameni“ sau că „luptă până la capăt“.

Istoricul atrage însă atenția că toate acestea sunt „elemente pe care le putem privi în oglindă, ele sunt adaptate mijloacelor de comunicare din zilele noaste, n-o să vedem acțiuni copiate la indigo sau valori verbalizate, precum se întâmpla în perioada interbelică, n-ar fi în interesul lor“. 

Referitor la interzicerea formațiunii, Marius Cazan consideră că, în prezent, nu sunt suficiente elemente care să ducă la interzicere, reținând și aura eroizantă pe care ar putea-o căpăta, astfel, AUR, însă subliniază că statul „are datoria să descurajeze și să penalizeze, punct cu punct, atunci când se întâmplă manifestări extremiste“.

Raluca Alexandrescu: „Potențialul de creștere al AUR și al liderilor săi nu pare a fi epuizat“

În cel mai recent sondaj de opinie, al Avangarde, la comanda PSD, din decembrie 2020, AUR era cotat cu 17 la sută, o creștere semnificativă din septembrie 2020, când intenția de vot era de 1 la sută.

Raluca Alexandrescu, conferențiar Universitar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, avertizează, într-un interviu pentru Newsweek România, că AUR are potențialul de a crește, în special pentru că „ pare a fi singura formațiune parlamentară racordată încă la electoratul său“. 

Conf. univ Raluca Alexandrescu avertizează că un lider hiperactiv, ca George Simion, are șanse mari să-și consolideze capitalul de popularitate

Newsweek România: Cum „citiți“ protestul organizat de AUR la Parlament? A fost gândit ca un moment de tipul asaltul Capitoliului, la îndemnul lui Trump? Ne putem aștepta la violențe mai mari din partea lor? 

Raluca Alexandrescu: Protestul AUR și „asaltul“ asupra Parlamentului se completează cu ieșirile negaționiste de la începutul acestui an. Trebuie remarcat că s-a împlinit pe 6 ianuarie un an de la evenimentul la care faceți referire, anume asaltul asupra Capitoliului.

La un an de la tulburările soldate cu cinci morți și mai multe sute de răniți, cu distrugeri materiale importante și cu prejudicii simbolice de lungă durată, primele condamnări ale persoanelor trimise în judecată pentru diverse culpe legate de participarea lor la mișcare au început deja să fie
comunicate. 

Cele câteva detalii legate de urmările asaltului permit și o tentativă de schițare a unei comparații cu ce s-a întâmplat acum un an pe Capitoliu. Pe de o parte, au în comun obiectivul: Legislativul, Adunarea Poporului, locul democrației prin excelență, forul de dezbatere și de reprezentare a voinței generale. 

O a doua similitudine ar fi originea mișcării, care răspunde unui impuls inițial dat de liderii asumați și recunoscuți ai acestei mișcări: Donald Trump în celebrul discurs din 6 ianuarie 2021, pe de altă parte, liderul AUR, prin participarea directă, transmisă chiar de el live, pe rețelele de socializare atât de intens utilizate. 

Donald Trump juca, în urmă cu un an, rolul perdantului recalcitrant care intră, împreună cu susținătorii săi, într-o logică a conspirației antidemocratice.

Sistemul s-ar fi coalizat într-o uriașă acțiune de fraudare a rezultatului alegerilor; nici autoritățile electorale, nici puterea judecătorească nu erau în măsură să îndrepte răul făcut democrației.

Declanșează așadar ceea ce în secolul 19 se numea „insurecție“, adică mișcarea legitimă de răsturnare a unui guvern devenit inamicul propriului popor.

Convingerea sinceră a multor americani că asaltul asupra Capitoliului a fost animat de cele mai îndreptățite motivații – apărarea democrației, libertății, Constituției - este de altfel relevată și acum, la un an distanță, de rezultatele unor sondaje care reconfirmă aceste convingeri.

Și participanții la protestul AUR au părut a fi animați de convingerea sinceră că apără valorile democrației și ale libertății, în mod special, atunci când au forțat (fără prea multă rezistență din partea jandarmilor) intrarea în curtea Parlamentului. 

Bazându-ne pe sondajele de opinie prezentate în spațiul public, AUR a înregistrat o creștere în popularitate – până în ce punct credeți că poate urca popularitatea lor? Este viabilă o candidatură a unui extremist la președinția țării? Este AUR o „sperietoare a serviciilor“, pentru a fi repetat scenariul Ion Iliescu vs. Vadim, de la alegerile din 2000?

Popularitatea AUR este în creștere mai ales pentru că pare a fi singura formațiune parlamentară racordată încă la electoratul său.

PSD are o bază electorală stabilă și posibil în dinamică pozitivă, PNL pare angrenat într-o logică, dimpotrivă, mai degrabă autodistructivă, cel puțin în raport cu o porțiune de electorat care a votat nu atât PNL, cât „anti-Pesede“ (într-o logică de o uriașă culpabilitate retrospectivă pe care președintele Iohannis nu pare în niciun fel dispus să o recunoască și cu atât mai puțin să o asume).

USR este într-o derivă și mai șocantă pentru o bună parte din electorat, alienându-și nucleul dur al electoratului „progresist“ și mizând pe o bază electorală mai mult imaginară a „corporatiștilor“ care ar mânca discurs neoliberal la micul dejun, la prânz și la cină. 

În acest deșert al angajării politice a partidelor, AUR se mișcă inteligent și construiește atent conformitatea cu agenda sa politică.

Evident, ca în cazul tuturor acestor formațiuni, originea agendei e neclară: bottom-up, partidul transformându-se în portavoce a cetățenilor, sau top-down: agenda e construită de lideri și metabolizată de susținători. Probabil un pic din amândouă.

Ce trebuie remarcat este că potențialul de creștere al AUR și liderilor săi nu pare a fi epuizat. Întreține atenția propriilor susținători și a publicului general printr-o tactică abilă: lansează mesaje provocatoare, polemice, xenofobe, antisemite, negaționiste (cum a fost cazul declarațiilor relative la Holocaust de la începutul anului), tocmai pentru că ele atrag cu siguranță atenția și dau apoi satisfacție și unui public care împărtășește valorile antidemocratice promovate astfel.

Înaintea narațiunilor cu facțiuni din „servicii“ în conflict pentru sfere de influență, nu trebuie deloc neglijată ponderea culturii politice de tip parohial încă majoritară, de fapt în România, precum și apetența pentru toate temele atât de prezente în spațiul public din estul Europei, legate de ortodoxism de tip legionar, de intoleranță etnică și religioasă, antisemitism etc.

Cultul familiei tradiționale (sintagmă-umbrelă pentru multă ideologie reacționară) se întâlnește cu antivaccinismul, cu protocronismul, cu multe alte „-isme“. Un cocktail redutabil și, din păcate, cu potențial electoral semnificativ.

Evident, un lider hiperactiv, care bate țara în lung și în lat, interacționează direct cu oamenii și-și sporește popularitatea în fiecare zi, prin rețelele sociale, are șanse mari să-și consolideze capitalul de popularitate.

Comparația cu 2000 este și nu este profitabilă. Condițiile nu mai sunt deloc aceleași și nu avem loc aici să explicăm în detaliu, dar e suficient să amintim de contextul ante și post aderare la UE. Chiar dacă, precum democrația, nici UE nu prezintă garanția invincibilității, există totuși un fond general profund diferit. Pe de altă parte, cine ar fi Ion Iliescu și cine Vadim într-o distribuție ipotetică a lui 2024, dublu electoral? 

Apreciați că AUR este o amenințare pentru democrație și sistemul parlamentar? Dar o Mișcare Legionară updatată pentru secolul XXI? Ar fi o soluție scoaterea AUR în afara legii, așa cum a propus dl. Muraru, consilierul prim- ministrului pe probleme de xenofobie și antisemitism?

Despre legionarismul AUR s-a tot vorbit, am vorbit și noi aici într-un dialog anterior. AUR e periculos tocmai pentru că știe să exploateze atât fondul de cultură politică parohială, despre care vorbeam mai sus, cât și toate spaimele, deruta identitară, dezamăgirile, teama de viitor atât de paralizante pentru o secțiune importantă a electoratului nu numai din România, ci de mai peste tot în lume unde democrațiile sunt fragile, iar statul de drept mai mult un deziderat decât o realitate. 

Pandemia a acționat ca un catalizator pentru diviziunea, inegalitățile, frica, dinamica exacerbată a unui viitor devenit prezent de ceva vreme și în fața cărora establishement-ul politic tradițional nu pare pregătit să formuleze agende satisfăcătoare, cel puțin la nivel narativ. Ele poate sunt viabile, dar nu reușesc să mai mobilizeze încrederea.

Formațiunile ca AUR sunt exact pe dos: nu au, în covârșitoarea majoritate a cazurilor, soluții viabile, dar știu cel mai bine să capteze nesiguranța, teama, exasperarea și să le dea o formă narativă cu succes electoral. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.