Cele mai multe elogii din partea Sputnik le primesc Lia Olguța Vasilescu, actuală primăriță PSD a Craiovei, și Diana Șoșoacă, vocala avocată conspiraționistă a lui ÎPS Teodosie, acum senatoare AUR.
Despre Olguța Vasilescu, organul de propagandă al Moscovei spune că este „omul politic al anului 2020” și că „A stimulat prin prezența sa publică electoratul dezamăgit de evoluțiile PSD, a ridicat imaginea partidului, a menținut linia național-suveranistă abandonată de conducerea PSD”. Olguța Vasilescu, fostă apropiată a lui Liviu Dragnea, a susținut și ea teorii ale conspirației despre coronavirus, precum și retorica „statului paralel”.
Și Șoșoacă este lăudată de Sputnik, fiind numită „senzația politică a anului 2020”: „Avocata a pătruns vijelios și într-un mod original pe scena politică, a avut un rol esențial în promovarea unui curent de opinie anti-sistem, dar mai ales în ridicarea procentajului unui partid, AUR, senzația politică a anului 2020. Avocata are un discurs public vehement, cu tentă radicală - dar bine construit, bine fundamentat, de un excelent nivel profesional și intelectual”.
Senatoarea AUR este între puținii aleși care refuză să poarte mască în Parlament, invocând boli, dar îi învață pe români cum pot să fenteze legea și să nu poarte măști în spațiul public. Ea s-a remarcat prin declarațiile sale controversate împotriva autorităților, prin reprezentarea unui alt favorit al Sputnik, ÎPS Teodosie și prin îmbulzeala cu jandarmii la Iași, la pelerinajul de Sf. Parascheva.
Citește și: Propaganda Sputnik îl proclamă pe Teodosie, care a sfidat măsurile anti-COVID, „omul anului 2020”
Dar pe această listă făcută de Sputnik se află și liderul USR, Dan Barna, pe care organul de propagandă al Moscovei l-a făcut „președintele de partid al anului 2020”, Marcel Vela, ex-ministru de Interne al PNL - numit „ministrul anului” - și parlamentarul USR Emanuel Ungureanu - „parlamentarul anului”.
Despre Barna, Sputnik scrie că „A reușit să mențină unită și să coordoneze o grupare politică eclectică, să o alieze profitabil, transformând un potențial concurent (PLUS) într-o componentă a unei forțe politice care a obținut rezultate spectaculoase la alegerile locale și a dublat procentajul la parlamentare – rezultatul fiind preluarea unor segmente guvernamentale importante”.
Dan Barna a fost unul din liderii politici care au criticat constant modul în care Executivul a gestionat pandemia de coronavirus, spunând că „strategia anti-COVID nu funcționează”, iar Guvernul „nu are direcție în privind combaterii pandemiei”.
Anul trecut, Dan Barna a avut o declarație controversată, spunând că România ar trebui să-și dezvolte relațiile economice cu Rusia și China, apreciind că sunt actori ”relevanţi” pe plan mondial. La câteva zile, a retractat declarațiile, menționând că „Parteneriatul cu SUA este fundamental pentru noi (…) România nu va putea să funcționeze cu Rusia și China în afara parteneriatelor cu SUA și NATO. România nu poate avea investiții rusești. Categoric, nu”.
Despre Vela, care a stârnit un scandal în timpul stării de urgență, după ce a încheiat un protocol cu Biserica Ortodoxă pentru ca polițiștii să le aducă lumină credincioșilor, organul de propagandă al Moscovei scrie că „A încercat și a reușit, în bună măsură, să fie aproape de cei pe care i-a condus dar și de cetățeni, a reușit să își impună autoritatea în condiții extrem de dificile, nu a abordat tonul politic exagerat al grupării sale – dar mai ales a fost ministrul cu cea mai mare deschidere către dialog, având mereu o atitudine plină de empatie. De asemenea, a fost ministrul cel mai preocupat de problematica protecției animalelor”.
Sputnik îl laudă și pe deputatul USR Emanuel Ungureanu, dar cu moderație, spunând că „exagerează” și că, în domeniul Sănătății, „a militat activ, uneori chiar împotriva partenerilor politici, și implicând organele de anchetă atunci când a fost cazul”.
Emanuel Ungureanu a criticat constant măsurile luate de autorități, declarând, chiar, pentru Europa Liberă, că „Noi am pierdut controlul complet asupra fenomenului” (pandemiei COVID, n.r.) (...) Și l-am pierdut din clipa în care am refuzat firme mari din Polonia, din Austria și din Ungaria, care au trimis oferte către Ministerul Sănătății pentru sute de mii de teste pe care le-ar fi putut face în fiecare lună. Nu știu de ce le-au refuzat. Vă rog să verificați ce firme au venit cu oferte care era prețul lor și care este motivația pentru care au refuzat. Am vorbit personal cu ministrul Sănătății despre creșterea capacității de testare, am vorbit despre aceste oferte, fără să intru în detalii tehnice, pur și simplu am întrebat dacă au venit și mi s-a confirmat. Le-am spus să ceară cel mai bun preț, cea mai bună furnizare și să le testeze. Întrebați când au venit ofertele externe de testare masivă și care a fost răspunsul guvernamental. Veți vedea de fapt o acțiune criminală a statului împotriva cetățenilor săi. Am spus întruna de la tribuna parlamentului: ‘Testați! Testați! Testați!‘ Am spus întruna: nu testăm destul, vom pierde controlul, pentru că statul este foarte slab la nivel de prevenție”.
