CUVÂNTUL SĂPTĂMÂNII: Papa

DE Cristian Preda | Actualizat: 14.06.2019 - 08:35

20 de ani separă prima și a doua vizită a unui Papă în România.

SHARE

Dacă atunci când Ioan Paul al II-lea a venit la București nici măcar nu începusem negocierile de aderare la UE, acum, când a poposit la noi Francisc, dețineam președinția Consiliului Uniunii Europene. Sigur, cu Dăncilă la cârmă, dar orișicât...

Vizita din 1999 a fost considerată istorică, fiindcă era prima dată când un papă punea piciorul într-o țară majoritar ortodoxă. Unul dintre gesturile făcute atunci a fost punerea pietrei de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului. Locul ales era undeva prin piața Unirii.

Amplasamentul a fost mutat, după câțiva ani, pe cheiul Dâmboviței, apoi în preajma Parlamentului. Și uite-așa, venirea lui Francisc ne-a găsit cu Catedrala neterminată.

Important e, însă, că Patriarhul Daniel și Papa au putut rosti Tatăl nostru sub același acoperiș. Asta a picat cu atât mai bine cu cât, la Sofia, ortodocșii bulgari l-au primit cu ostilitate pe Sfântul Părinte. La noi, Daniel s-a mândrit cu faptul că banii donați de Ioan Paul al II-lea pentru Catedrală au fost folosiți la cumpărarea clopotului. În general, cam toată lumea a fost entuziastă. Și la București, și la Iași, și la Șumuleu Ciuc, și la Blaj, vizita a trezit o veritabilă emoție colectivă.

Nu au depus armele chiar toți cârcotașii: unii au reacționat văzând că Papa merge cu Duster, iar președintele cu Mercedes, iar alții au criticat retorica alor noștri, lăudând în schimb stilul natural al cuvintelor rostite de Francisc, inclusiv în mijlocul romilor.

Politic vorbind, altceva a fost mult mai însemnat. E vorba despre beatificarea a șapte martiri greco-catolici: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu. Torturați în închisorile comuniste, ei au refuzat să abjure credința. Slujba de beatificare de la Blaj a fost o lecție de istorie, fiindcă mulți români nu aveau habar de cele petrecute.

Diplomat, Papa Francisc n-a rostit în public niciun cuvânt despre chestiunea delicată a restituirii bisericilor care au aparținut greco-catolicilor. Poate că în discuțiile private avute cu președintele sau cu șefa guvernului le va fi spus ceva.

În orice caz, Iohannis i-a mulțumit pentru faptul că în Europa sute de biserici catolice sunt folosite, în baza unor contracte de comodat, și de ortodocșii români care trăiesc departe de casă.

În fine, vizita Papei a fost văzută ca actul al treilea dintr-o serie deschisă de reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu și urmată de scrutinul din 26 mai, când euroscepticii români au fost înfrânți la urne. Adevărul e că atmosfera publică generată de trei evenimente atât de diferite n-a semănat deloc cu ce s-a petrecut la noi din 2017 încoace.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.