În decizia CCR, publicată în martie 2017, se arată că persoanele condamnate pot face parte din Executiv cân intervine reabilitarea faptei, dezincriminarea sau amnistia.
Citește și: Experiment: 66 de kilometri de autostradă pe trei benzi, asfaltați în nici patru zile. În Germania
“Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției“, scrie în motivarea CCR.
Curtea, dominată la acel moment de judecători numiți de PSD sau apropiați acestui partid, explică apoi când pot face parte din Executiv persoanele condamnate penal:
- “Consecințele extrapenale ale condamnării se produc atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească a persoanei fizice (...) Efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (...), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare“.
- “Aceleași consecințe extrapenale sunt înlăturate și în cazul amnistiei post-condamnatorii“.
Citește și: Brigitte și Florin Pastramă riscă pușcăria pentru afacerea, oficial păguboasă, cu măști „de firmă”
Potrivit legii,"pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare''.
