VIDEO CNCD, noul ciocan al PSD. Cum se justifică membrii Consiliului Director

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 14.05.2018 - 14:47

Odată cu decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de amendare a președintelui Iohannis, tot mai multe voci, în frunte cu șeful instituției, acuză presiuni asupra Consiliului. Ba mai mult, liberalii anunță că vor contesta la CCR componența Colegiului Director.

SHARE

„Urmează ca, în continuare, în soluțiile pe care le dăm, să ne probăm independența, de la caz la caz”, declara șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, într-un interviu acordat miercuri dimineață revistei Newsweek România. După numai trei ore, Consiliul Director al CNCD decidea să-l amendeze pe președintele României, Klaus Iohannis, cu 2.000 lei, pentru folosirea cuvântului „penali”, într-o declarație de presă, în care lua apărarea DNA. 

Independența politică a CNCD a fost pusă la îndoială de foarte multe ori în ultimele luni, după o serie de decizii controversate, care au implicat atât politicieni, cât și jurnaliști. 

Membrii Colegiului Director care au acceptat să răspundă întrebărilor Newsweek România resping ideea unor influențe politice în luarea deciziilor, însă, spre exemplu, în cea mai recentă decizie, de amendare a șefului statului, Colegiul Director a votat cu 5 la 4 pentru sancționarea președintelui, iar cei cinci au fost chiar membrii propuși de PSD și ALDE, respectiv Tatiana Sandu, Maria Lazăr, Cristian Jura, Luminița Gheorghiu și Theodora Bertzi (susținută în mandatul anterior de PNL). De menționat că Tatiana Sandu conduce Organizația de Femei a PSD Teleorman, în vreme ce Maria Lazăr ocupă, din anul 2005 , funcția de secretar general al Organizației de Femei a PSD. 

Asztalos: Unii încearcă să ne folosească drept instrumente în bătălia politică

Șeful CNCD, Asztalos Csaba, admite că există tendința de folosire a instituției pentru reglarea conturilor între diverși politicieni și șusține chiar că a vrut să demisioneze, după decizia de sancționare a șefului statului. 

Pe Facebook, acesta a notat, în seara zilei de miercuri, cu hashtag-ul „#cncdindependent”, că este gata de „motivarea opiniei separate - nu cred ca exista in RO judecator care sa mentina decizia majoritara de sanctionare de astazi in speta cu „penali". 

„În acest an, am această percepție că unii încearcă să ne folosească ca instrument în bătălia politică curentă, ceea ce, desigur, este greu de contracarat, dar nu imposibil, dacă rămânem ancorați în lege și în standarde și evităm să creăm dublu standard. În caz contrar, există riscul să avem derapaje”, explică șeful CNCD, care evită însă să arate cu degetul spre PSD, spunând că plângeri există din toate partidele. 

El admite și că există o presiune publică asupra instituției, „care rezultă din polarizarea societății cu privire la dezbaterea pe subiecte de interes public”. 

„Lumea etichetează și încadrează în anumite categorii o persoană sau alta, adică dacă ai constatat și sancționat dintr-un partid X, ar trebui să faci la fel și la Y sau este interpretat ca fiind o acțiune politică, fără a analiza circumstanțele în care s-a săvârșit fapta, care ar fi sancțiunea potrivită. Recunosc că anul acesta am avut o serie de plângeri legate de formatorii de opinie care ne-au zguduit un pic, dar nu au fos presiuni politice”, susține Asztalos Csaba. 

Și Istvan Haller, propus în CNCD de organizațiile neguvernamentale, consideră că ”unele forțe politice doresc să împingă autoritățile statului, cum este și CNCD, spre sfera politică, ori să discrediteze o instituție (CNCD) ori să discrediteze prin CNCD o persoană publică”.

Maria Lazăr: Ar fi nereală acuza că CNCD e folosit în lupta politică   

Pe de altă parte, membrele Colegiului Director Luminița Gheorghiu și Maria Lazăr, susținute de PSD, nu văd nici un fel de imixtiune în activitatea CNCD. 

Luminița Gheorghiu ne transmite că este un om „corect, profesionist, pentru care culoarea politică nu are relevanță” și că CNCD nu este folosit in lupta politică.  „Nu sunt multe cauze privind oamenii politici. Anual, la CNCD sunt înregistrate mii de petiții, raportate la prevederile OG 137/2000 și peste 90 la sută dintre hotărârile deliberate contestate rămân definitive”. 

Similar gândește și Maria Lazăr, membră PSD, susținută de social-democrați în instituție: „CNCD nu poate fi folosit în lupta dintre partidele politice pentru putere, ar fi inoportună și nereală o asemenea acuză. Luați în calcul că activitatea noastră de bază este să judecăm cu claritate și obiectivitate sutele de cazuri de discriminare, indiferent de autorii lor”. 

PNL vrea să fie schimbată componența Colegiului Director al CNCD 

După decizia de sancționare a președintelui Iohannis, liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională decizia prin care s-a votat componența CNCD. Asta, după ce Theodora Bertzi, care a ocupat un post în Colegiul Director mandatul trecut (2013-2018) cu sprijinul PNL, acum a fost votată de ALDE. 

„Cu acest prilej se poate constata de ce a fost important pentru PSD ca pe postul deţinut de PNL în CNCD să fie desemnat un reprezentant al ALDE, respectiv de a obţine o majoritate politică la nivelul Consiliului care să ia decizii pe considerente politice şi nu raportate la principiile pe care ar trebui să le aibă în vedere CNCD”, a arătat Ludovic Orban, într-un comunicat de presă.

Amintim că membrii Colegiului Director al CNCD au funcție de secretar de stat și sunt votați în Parlament, în urma propunerilor partidelor parlamentare sau a ONG-urilor. Din Consiliu fac parte: Asztalos Csaba (președinte, propus de UDMR), Tatiana Sandu (vicepreședinte, membră PSD, propusă de PSD), Maria Lazăr (membră PSD, propusă de PSD), Luminița Gheorghiu (propusă de PSD), Cristian Jura (propusă de PSD), Ilie Dincă ( propus din partea minorităților naționale), Claudia Popa (propusă de PNL), Istvan Haller (propus de ONG-uri) și Theodora Bertzi (propusă de ALDE). 

Times New Roman și „curva lui Dragnea”

Unul dintre cazurile care a iscat cele mai multe discuții în spațiul public a fost amendarea site-ului de satiră Times New Roman, pentru un articol despre iubita șefului PSD, Liviu Dragnea, și participarea ei la Congresul PSD, intitulat ”Curva lui Dragnea, asaltată de PSD-iști”. Deși jurnaliștii de la TNR au spus că s-au referit la toți pesediștii, CNCD a opinat că publicația a vizat femeile din partid. 

„Vorbim despre rostogolirea unor prejudecăți ale jurnaliștilor, ascuzându-se după stilul de pamflet. Redacția este mult mai creativă ca să ironizeze anumite moravuri sau comportamente în societate, decât să facă ”curvă” niște femei din spațiul public. Este deschisă orice critică, modul în care o facem... contează, pentru că Curtea Europeană a Drepturilor Europene spune foarte clar: da, jurnalistul are libertate de exprimare, mult mai largă decât alte persoane, dar trebuie să își exercite cu bună-credință această libertate de exprimare”, spune Asztalos Csaba. 

Întrebat dacă cei de la TNR nu fac dovada bunei-credințe, șeful CNCD răspunde că publicația ”a mers dincolo de acest element de viață privată. Nemaivorbind că TNR este o afacere, o firmă care desfășoară o afacere în zona mass-media. Și acolo am luat în considerare responsabilitatea societății comerciale care administrează pagina de Internet. Cu ce n-am fost eu de acord: să fie sancționat administratorul firmei, pentru că el nu avea responsabilitate.” 

Șeful CNCD susține și că ”dacă afirmi în societate că un bărbat, că bărbații dintr-un partid fac sex oral și femeile din același partid fac sex oral, evaluarea societății este aceeași? Eu cred că nu, pentru că prejudecățile și stereotipurile sunt diferite. Imaginea publică a femeilor în politică - e acolo paranteza că a atins o performanță sau a făcut carieră ptr că a făcut compromisuri sexuale, ori nu putem să ne ascundem de acest subiect,care este evident. Este alta evaluarea publică a femeii în spațiul public decât a unui bărbat. Și știu foarte bine cei de la TNR aceste stereotipuri, pentru că nu le exploatează doar în acest articol, le exploatează în majoritatea articolelor.”


Șeful CNCD ar vrea coduri de etică pentru jurnaliști

Totuși, adaugă Asztalos Csaba, el este în favoarea libertății de exprimare și crede că presa ar trebui să se autoreglementeze, prin coduri de etică pe care să le aplice, tocmai pentru ca CNCD sau alte instituții ale statului să nu intervină când ”se produc derapaje”. 

”Dacă ar exista anumite standarde, s-ar preveni astfel de situații, și atunci statul  n-ar fi în poziția de a interveni. Nu ne face plăcere să judecăm astfel de spețe”, continuă șeful CNCD. 

Nu de aceeași părere este Istvan Haller, membru în Colegiul Director al CNCD, propus de ONG-uri, care atrage atenția că presa nu vorbește despre amenzile date primarilor din reședințele de județ, pentru că nu au accesibilizat autobuzele, ci doar despre jurnaliștii amendați de instituție. ”Când ne atingem de un ziarist care utilizează un limbaj discriminator, imediat ajungem în centrul atenției. Merită să sancționăm ziariștii, pentru că, astfel, opinia publică află de noi. Este păcat că, prin dezinformare, mulți cetățeni nu vor avea încredere în CNCD și, dacă vor fi discriminați, nu vor apela la această instituție”.

După ultimele decizii ale CNCD, Active Watch, care a criticat CNCD, acuzând instituția de politizare, a organizat un protest în fața instituției, vorbind despre ” trecerea în neființă de utilitate publică a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării azi, 9 mai 2018”. 

Viorica Dăncilă și parlamentarii ”autiști”

În 15 februarie, prim-ministra Dăncilă i-a comparat pe europarlamentarii români cu ”autiștii”, la Antena 3: ”Aceşti oameni cred că sunt autişti şi nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună credinţă”. 

Asztalos Csaba, președinte: „Eu am făcut opinie separată. Acea exprimare a fost folosită în sens peiorativ și afectează imaginea persoanelor care suferă de autism, respectiv a familiilor acestor persoane, mai ales că aici vorbim despre copiii cu autism, care se confruntă cu un grad ridicat de respingere în societate. Funcția este relevantă, pentru că este un înalt demnitar al statului român, influențează opiniile din societate. Eu nu am pus la îndoială buna-credință a premierului, ar fi trebuit să fie un avertisment în acest caz”. 

Luminița Gheorghiu, membră Colegiu Director CNCD: „În altă cauză similară, a fost aceeași soluție.” (În 2014, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu nu a fost amendat, după ce l-a numit pe Crin Antonescu ”autist”. Similar, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu scria, în 2014, pe contul său de Facebook că „autismul politic a devenit paradigmă pe scena politică”. – n.a. )

Maria Lazăr, membră Colegiul Director CNCD: ”Votul a fost unul politic. Faptul că din opt membri ai Colegiului, prezenți, șapte au votat împotriva sancționării, numai unul a fost pentru sancționare, nu se poate spune că votul a fost politic. Eu am votat ”împotrivă”, pentru că am considerat că expresia de ”autism” nu a fost atribuită unei persoane sau grup de persoane care suferă de această maladie. Expresia a fost folosită ca stil de exprimare, încadrându-se în dreptul la liberă exprimare.”

Istvan Haller, membru Colegiu Director CNCD: „Personal, consider că nu (s-a încadrat în limitele libertății de exprimare). Dacă aș fi fost la ședință, aș fi propus sancționarea faptei și aplicarea unui avertisment, având în vedere că și-a cerut scuze public.” 

Amendarea jurnaliștilor Cristian Tudor Popescu și Cosmin Prelipceanu, după ce CTP a comparat-o pe Viorica Dăncilă cu un pavian cu mantie

Asztalos Csaba: „În cazul Cristian Tudor Popescu, aici din nou vorbim de elementul de caricaturizare a femeii în spațiul public. Prin asemănarea pe care a făcut-o, cu un animal ... nu a contestat capacitatea intelectuală sau capacitatea de a conduce, ceea ce este o critică deschisă, nu intră în limitele libertății de exprimare – depinde și cu ce cuvinte o faci. Și comportamentul domnului Cristian Tudor Popescu, după ce s-a făcut sesizare la CNCD, prin care a declarat că o organizație de protecție a animalelor ar fi trebuit să facă plângere .... adică a continuat... privind retrospectiv, am declarat și susțin că, în acel caz, sancțiunea de avertisment era suficientă.”

Luminița Gheorghiu: „Cei doi jurnaliști au fost sancționați pentru atitudinea discriminatorie fata de o femeie, prim-ministru al României, fapt ce a marcat schimbarea de mentalitate. Atitudinea de atingere a demnității a continuat și după prima citare în cauză pe rol; jurnaliștii sunt formatori de opinie”.

Maria Lazăr: „În cazul jurnalistului Cristian Tudor Popescu, situația a fost cu totul alta. Dumnealui a adus atingere demnității unei femei, care a fost comparată cu o maimuță și alte atribute, cu intenția de denigrare și discriminare. Prin urmare, toți membrii Colegiului prezenți la deliberări au hotărât sancționarea ambilor realizatori ai emisiunii, fără nici un vot împotrivă sau abținere. La fel, se pune întrebarea: care este aspectul politic al votului când acesta a fost luat în unanimitate?”

Istvan Haller: ”Domnul C.T. Popescu nu s-a aflat la primul derapaj, a mai fost amendat de către CNCD, amendă cu care nu se mai mândrește. La al doilea caz, nu se putea da un simplu avertisment. Totodată, domnul Prelipceanu, în calitate de moderator al unei emisiuni, are obligația de a interveni, dacă un invitat nu folosește un limbaj corespunzător. Este o obligație de serviciu, de care moderatorii uită, de regulă.”

Fostul premier Mihai Tudose și secuii care ”flutură lângă steag” 

În acest caz, Mihai Tudose a fost amendat cu avertisment. 

Asztalos Csaba: „În cazul Tudose, din nou, care este atitudinea domnului Tudose după săvârșirea faptei? În Colegiu, în audiere, și-a cerut scuze publice, scuze publice acceptate de liderii comunității maghiare, este o atitudine de admitere, de recunoaștere a unei greșeli; acest comportament se ia în considerare la stabilirea sancțiunii. Nu era relevant și nu își avea rostul să aplicăm amendă contravențională atunci când este această atitudine.”

Luminița Gheorghiu: „Eu m-am abținut, pentru că sintagma a fost scoasă din context”.                                                

Maria Lazăr: „În cazul fostului premeier Mihai Tudose, Colegiul Director a hotărât sancționarea acestuia cu avertisment, fără amendă, considerând că referirea făcută atrăgea atenția instituțiilor care au atribuții cu privire la arborarea drapelului, în conformitate cu legea. Domnul Mihai Tudose, și la audieri și public, a explicat acest lucru și, mai mult, și-a cerut scuze public pentru faptul că exprimarea a fost ambiguă”.   

Istvan Haller: „Din nou, am ținut cont de comportamentul ulterior al reclamatului, care și-a cerut scuze. Și dânsul a fost la primul caz în fața CNCD. Repet: Dl. C. T. Popescu nu a fost la primul caz și nu a regretat ulterior modul în care s-a exprimat.”

Șerban Nicolae vs. Cosette Chichirău: ”Eu am o poză când faceți sex anal”

În 6 decembrie, în timpul debaterii din Parlament pe tema legilor justiției, când Cosette Chichirău a spus că există poze în care Şerban Nicolae apare ca şofer al unor infractori, senatorul PSD a afirmat că şi el ar putea spune că are fotografii cu Cosette Chichirău în ipostaze intime. El a fost sancționat doar cu avertisment.

Asztalos Csaba: „În cazul Șerban Nicolae, avem un dialog între doi parlamentari, unul dintre aceștia este și femeie. În acest dialog, își aduc acuze reciproce aceste persoane și la un moment dat Șerban Nicolae are o singură propoziție, în care face trimitere la viața privată, sexuală a doamnei, printr-un limbaj care nu depășește anumite limite. Atunci când vrei să rușinezi în public o femeie, faci trimitere la viața ei intimă, dar di această perspectivă, sancțiunea avertismentului și constatarea lui își ating scopul urmărit de lege: adică să fie proporționat disuasiv și efectiv.”  

Luminița Gheorghiu: „Deși situația necorespunzătoare a fost creată de doamna deputat Cosette Chichirău, prin încălcarea Codului de conduită parlamentară, a fost sancționat domnul senator Șerban Nicolae, pentru că este om politic cunoscut, formator de opinie”.                     

Maria Lazăr: „În cazul senatorului Șerban Nicolae, situația a fost, mai degrabă, de insultare și de provocare reciprocă. Nu a fost un caz clar de discriminare. Membrii Colegiului prezenți la ședința de deliberări au votat, totuși, sancționarea cu „avertisment", plecând de la afirmația care aducea atingere unei femei. Prin urmare, consider că a fost o hotărâre corectă, fără suport politic, în funcție de probele depuse la dosar de către ambele părți.”

Istvan Haller: „Aceleasi motive (că și-a cerut scuze,n.a.). În plus, domnul Șerban Nicolae a fost provocat cu bună știință, fiind jignit și el. Provocarea nu este o scuză să nu constatăm o faptă de discriminare, dar la stabilirea sancțiunii acest aspect trebuie reținut.”

Cele mai controversate și discutate decizii ale CNCD 

9 mai 2018: decizia de amendare a președintelui Iohannis cu 2.000 lei, pentru folosirea expresiei ”penali”, adoptată cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă - reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate a persoanelor care se află în procedură judiciară fara a fi condamnați

25 aprilie 2018: decizia de amendarea site-ului de satiră Times New Roman cu 16.000 lei, pentru articolul ”Curva lui Dragnea, asaltată de PSD-iști”, adoptată cu unanimitate de voturi (8), excepție fiind amendarea administratorului societății comerciale (2 voturi împotrivă) - se creează o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa femeilor membre PSD reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al acestora

26 februarie 2018: decizia de a nu o amenda pe Viorica Dăncilă, prim-ministra României, pentru folosirea cuvântului ”autiști”, când îi critica pe europarlamentari, 7 voturi pentru și unul împotrivă - declarația în cauză se incadrează în limitele libertății de exprimare și nu constituie discriminare; lipsa intervenției moderatorului Mihai Gâdea nu constituie discriminare

7 februarie 2018: decizia de a-l sancționa cu avertisment pe premierul în funcție atunci, Mihai Tudose, pentru afirmația „Dacă steagul acela [secuiesc] flutură în vânt, toţi cei responsabili de acolo flutură şi ei lângă steag” , vot în unanimitate (doar 6 membri prezenți) – reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate

- amendarea cu avertisment a senatorului PSD Șerban Nicolae, după ce i-a spus deputatei USR Cosette Chichirău că are ”o casetă în care face sex anal”, s-a considerat că Șerban Nicolae a fost provocat, iar CNCD a reținut că senatorul și-a cerut scuze, vot în unanimitate (doar 6 membri prezenți) – reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate

31 ianuarie 2018: sancționarea cu amendă de câte 1.000 lei a jurnaliștilor Cristian Tudor Popescu și Cosmin Prelipceanu, după ce CTP a comparat-o pe Viorica Dăncilă cu un pavian cu mantie; votul a fost unanim (9 voturi) – reprezintă hărțuire și încalcă dreptul la demnitate 


Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.