UPDATE 5. Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace au adoptat, vineri, la finalul Summitului București 9, o declarație în care solicită Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise.
Declarația șefilor de stat:
1. Noi, Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și cauzează suferință umană și distrugeri enorme.
2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război. Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia.
3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni.
4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.
5. Am agreat că trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securității, inclusiv cele hibride, cibernetice și cele vizând dezinformarea, și să ne consolidăm reziliența. Am fost de acord că terorismul rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți și că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianței necesită eforturi continue și vigilență din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie și la migrația ilegală, o provocare serioasă care necesită atenția noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicații serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.
6. În acest moment critic, am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcția pe care va merge Alianța în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluții, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă – fiind evidențiat în același timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea și securitatea globale și transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor și cooperării politice, și sublinierea angajamentului de a îmbunătăți mobilitatea militară.
8. Politica NATO a Ușilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securității, stabilității și prosperității euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la București. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice.
9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei. Vom continua eforturile pentru creșterea rezilienței lor, recunoscând faptul că securitatea și stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spațiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică și sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina, în calitate de stat aspirant.
10. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creșterea bugetelor de apărare și să alocăm cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creșterea finanțării comune.
11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.
UPDATE 4. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat vineri, la Bucureşti, la finalul Summitului B9, că ţările participante îşi doresc „o prezenţă avansată mai puternică a NATO" în regiune, care să fie o „apărare avansată".
UPDATE 3. Anterior, Duda a declarat că recenta sa vizită în Ucraina a fost „una dintre cele mai dure experienţe" din viaţa lui.
Andrzej Duda co-prezidează, alături de preşedintele Klaus Iohannis, Summitul B9 care are loc la Palatul Cotroceni.
„Suntem într-un moment deosebit. Ucraina luptă cu invadatorii ruşi de patru luni, NATO îşi finalizează pregătirile pentru Summitul de la Madrid", a declarat preşedintele Poloniei, în deschiderea sesiunii, potrivit traducerii oficiale.
Andrzej Duda a mulţumit preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, pentru sprijinul transmis pentru Summitul B9.
„Vizita mea în Ucraina a fost una dintre cele mai dure experienţe din viaţa mea. Amintirile îmi vor rămâne pentru totdeauna. Opoziţia faţă de bestialitatea agresorilor ruşi, mila pentru victimele lor, faptul că vedem capitole, care credeam că s-au închis pentru totdeauna, că se redeschid, încercarea de a crea o ordine pe bază de cooperare n-a avut niciun fel de rezultat, pentru că Rusia nu a încetat să se gândească la proiectele sale de dezvoltare imperială, expansiune teritorială, schimbarea echilibrului de puteri şi a sferelor de influenţă. Se vorbeşte despre ruski mir (pacea rusă - n.r.)", a mărturisit preşedintele Poloniei.
El a subliniat că „Ucraina este capabilă să se apere de agresorii ruşi, pe tot teritoriul său".
„Pentru a evita greşelile viitoare, va trebui să examinăm foarte atent cum s-a putut întâmpla aşa ceva. Cel mai important lucru acum este să sprijinim Ucraina, să întărim factorul de descurajare al NATO, să facem o strategie coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin. Acestea trebuie bazate pe sinergia de acţiuni între NATO şi Uniunea Europeană şi trebuie folosit potenţialul de tipul Bucureşti 9", şi-a încheiat Andrzej Duda intervenţia.
UPDATE 2. Consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, în special în zona sudică, devine „cu atât mai urgentă și crucială”, a spus Klaus Iohannis în deschiderea Summitului B9.
„Începând cu 24 februarie, suntem nevoiți să gestionăm o situație de securitate complet nouă în regiune. Traversăm un moment crucial pentru regiunea euroatlantică și, în mod special pentru noi, statele membre NATO de pe Flancul Estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Iohannis.
UPDATE 1. Președintele american Joe Biden a afirmat, într-un mesaj adresat summitului Formatul Bucureşti 9, că Statele Unite „se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii și să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina”.
„Președintele Biden le urează aliaților noștri de la București Nouă (B9) un summit de succes astăzi și așteaptă cu nerăbdare să îi revadă la Summitul NATO de la Madrid. SUA se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii și să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina”, potrivit unui mesaj postat pe contul de Twitter al Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA.
President Biden wishes our Bucharest Nine (B9) Allies a successful summit today and looks forward to seeing them at the NATO Summit in Madrid. The US is committed to defending NATO’s eastern flank, bolstering the region’s energy security, and working together to support Ukraine.
— National Security Council (@WHNSC) June 10, 2022
Știrea inițială
Şefii de state din Formatul „Bucureşti 9” - Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria - se reunesc vineri, la Palatul Cotroceni, într-un summit găzduit de preşedintele Klaus Iohannis şi de omologul polonez, Andrzej Duda.
La reuniune va participa online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Iniţial, acesta îşi anunţase prezenţa fizică la Bucureşti, însă, în cursul zilei de joi, agenţia de presă Reuters, citând un oficial al NATO, a relatat că Jens Stoltenberg a fost diagnosticat cu zona zoster şi că va participa doar de la distanţă la evenimentele la care era invitat în Germania şi România.
Conform agendei, ceremonia primirii oficiale a şefilor de state va avea loc vineri, începând cu ora 14,40, în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, urmată, la ora 14,55, de o fotografie de familie în Sala Unirii, scrie Agerpres.
În deschiderea sesiunii plenare a summitului, care va începe la ora 15,00, vor avea intervenţii preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, inițiatorii acestui format.
La ora 17,15 sunt programate declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Poloniei.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.
Agenda reuniunii vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie, şi va aborda prioritar consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea.
Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Administraţia Prezidenţială.
VIDEO Asaltul Capitoliului, „tentativă de lovitură de stat”. Trump, plasat în centrul „complotului”
VIDEO Manevrele tip Top Gun ale unui pilot urainean pentru a evita rachetele trase de la sol
De asemenea, şeful statului român va evidenţia că cel mai important rezultat al Summitului de la Madrid este reprezentat de noul Concept Strategic, care va defini liniile directoare ale NATO cel puţin pentru următorul deceniu, un document care trebuie să fie ambiţios şi ancorat în realitatea din prezent, care este marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, România vizează adoptarea unui Concept Strategic care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare la adresa NATO şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor prezente şi viitoare, se arată într-un comunicat de presă.
Continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica NATO a "uşilor deschise", inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare a Finlandei şi Suediei, vor fi, de asemenea, abordate în cadrul discuţiilor la nivel înalt, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. B9 este o platformă deosebit de utilă de coordonare şi consultare eficientă a aliaţilor de pe Flancul Estic, precum şi la nivel transatlantic.
Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015.
