Bolojan explică de ce România a ajuns în criza energetică: „Avem un an-doi întârziere în stocare”
Premierul Ilie Bolojan spune că responsabilitatea pentru problemele din energie este împărțită între guverne, miniștri și instituții. România a investit masiv în fotovoltaice și eolian, dar a rămas în urmă cu stocarea și ajunge să exporte ieftin și să importe scump.
Invitat în emisiunea „Bună România”, de la B1 TV, premierul a vorbit despre vulnerabilitățile acumulate în sectorul energetic, lipsa capacităților suficiente de stocare și efectele prețurilor ridicate la electricitate asupra competitivității economiei românești.
Bolojan explică de ce România a ajuns în criza energetică: „Avem un an-doi întârziere în stocare”
Bolojan a respins scenariul potrivit căruia notificările trimise unor mari consumatori de energie ar însemna că România se pregătește de un blackout.
Premierul susține că este vorba despre o procedură preventivă, prin care anumite companii sunt informate că, într-o situație critică de deficit energetic, puterea alocată acestora ar putea fi redusă pentru protejarea alimentării populației.
Întrebat cine este responsabil pentru situația actuală, în condițiile în care Ministerul Energiei a fost condus în ultimii ani inclusiv de miniștri PNL, Bolojan a spus că orice persoană care ocupă o funcție publică trebuie să răspundă pentru deciziile luate în perioada respectivă.
„Deci, vedeți, toți cei care am fost pe funcție într-un anumit domeniu, avem o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. Nu putem fugi de această răspundere. Cu cât ai fost mai mulți ani pe o funcție, cu atât răspunderea ta este mai mare. Cu cât funcția este mai înaltă, cu atât răspunderea este mai mare. Am fost 12 ani primar în Oradea. Am o răspundere pentru lucrurile bune sau rele care s-au întâmplat la Consiliul Județean, acum de un an de zile premier. Nu pot să fug”, a declarat Ilie Bolojan, premierul interimar al României.
Același principiu trebuie aplicat, spune el, tuturor celor care au condus Ministerul Energiei.
Bolojan respinge scenariul unui blackout: „Este o înștiințare”
Premierul a criticat și modul în care a fost prezentată public notificarea unor mari consumatori de energie privind posibilitatea reducerii consumului în eventualitatea apariției unui deficit.
Bolojan l-a indicat în acest context pe fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan, despre care susține că a creat în mod nejustificat impresia că România s-ar pregăti pentru un blackout.
„Și v-aș da exemplu de comportament care este iresponsabil. Și știți, dacă pe un site sau pe altul, la o postare pe TikTok, nu te superi când cineva deraiază, gândiți-vă că astăzi a apărut o postare a fostului ministru al Energiei, domnul Ivan, care alarma pe toată lumea că agenții economici au primit notificări că vor fi decuplați, deci uitați-vă, nu mai avem energie, deci intrăm în blackout și așa mai departe”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului susține că notificările respective fac parte din procedurile pregătite pentru situația în care sistemul energetic s-ar confrunta cu un deficit sever.
„Vă puteți da seama că asta este o atitudine iresponsabilă pentru că ea este efectul sau al necunoașterii procedurilor legale sau al unei atitudini inconștiente în care creezi o frică. Creezi, cum să vă spun, niște știri care nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat Bolojan.
Citește și: Românii ar putea plătui facturi la curent cu 20% mai mari în iarnă. Va există și o criză pe piața gazelor
Potrivit premierului interimar, autoritățile întocmesc o listă a marilor consumatori cărora le-ar putea fi redusă puterea sau care ar putea fi deconectați cu prioritate numai în eventualitatea apariției unui deficit de energie.
Scopul mecanismului este protejarea alimentării gospodăriilor.
Companiile incluse pe listă sunt informate în prealabil, dar acest lucru nu înseamnă că reducerea consumului va fi efectiv aplicată.
„Compania este înștiințată: vedeți că sunteți pe o listă, ei știu asta din contractele pe care le au cu furnizorii și, în condițiile în care va apărea un deficit de energie, urmează să vi se reducă puterea. E o procedură, e o înștiințare. Dar de la o înștiințare că ești pe o listă să vii să anunți că intrăm în blackout este o dovadă de iresponsabilitate”, a declarat șeful interimar al Guvernului.
Bolojan s-a declarat convins că Guvernul nu va ajunge să aplice efectiv aceste măsuri.
În privința responsabilității politice pentru situația sistemului energetic, premierul a admis explicit că foștii miniștri PNL ai Energiei au partea lor de răspundere, dar a subliniat că deciziile din sector nu aparțin exclusiv ministerului.
„Miniștrii PNL care au fost pe post și toți miniștrii Energiei au fiecare o responsabilitate pentru situația în care am ajuns. E foarte simplistă abordarea pentru că nu Ministerul Energiei face politicile din acest domeniu, integral”, a afirmat Bolojan.
El a amintit că responsabilitățile sunt împărțite între Ministerul Energiei, ANRE și alte structuri guvernamentale, iar companii esențiale pentru funcționarea sistemului se află sub autoritatea unor instituții diferite.
Transelectrica, de exemplu, se află sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.
Din acest motiv, Bolojan consideră că problemele acumulate în energie sunt rezultatul unor politici guvernamentale mai ample și nu pot fi atribuite exclusiv miniștrilor care au condus domeniul.
România a investit în fotovoltaice, dar a rămas în urmă cu stocarea energiei
Una dintre cele mai importante vulnerabilități identificate de premier este dezechilibrul dintre dezvoltarea accelerată a capacităților regenerabile și investițiile insuficiente în stocarea energiei.
România a direcționat sume importante către dezvoltarea fotovoltaicelor și a susținut și investițiile în energie eoliană, însă infrastructura necesară pentru păstrarea energiei produse în perioadele cu excedent nu s-a dezvoltat în același ritm.
Bolojan susține că lipsa unei strategii coordonate a contribuit la această situație.
Mai multe instituții au administrat separat programe de finanțare pentru investițiile energetice, printre care Ministerul Dezvoltării, Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Proiectelor Europene.
„Neexistând o strategie comună, am pompat foarte mulți bani în fotovoltaic, am susținut și eolianul, dar n-am susținut stocarea”, a spus Ilie Bolojan.
Consecința este una costisitoare pentru sistemul energetic.
„Avem cam un an, doi ani de zile întârziere în stocare și ceea ce producem astăzi în exces n-avem unde stoca. Exportăm în general la prețuri mult mai mici și importăm seara la valori mari pentru că n-am susținut stocarea. Dar asta înseamnă să ai o strategie”, a declarat el.
Problema nu se reflectă doar în facturile consumatorilor, ci și în competitivitatea companiilor românești.
Premierul afirmă că România și-a pierdut o parte din avantajul pe care îl avea în urmă cu aproximativ un deceniu, când energia era mai ieftină decât în multe dintre statele din regiune.
„Noi am pierdut din competitivitate în acești ani pentru că avem o creștere de preț a energiei față de anii anteriori într-o pondere mai mare decât au crescut în celelalte țări și, dacă acum 10 ani de zile prețul în România la energie era mai mic comparativ cu zona din regiune, acum nu mai avem acest avantaj și ăsta este un element de bază al competitivității”, a declarat Ilie Bolojan.
Efectele pot ajunge direct în industrie. Marile fabrici din România concurează inclusiv cu alte unități ale acelorași grupuri internaționale pentru atragerea comenzilor și investițiilor, iar costul energiei influențează deciziile privind locul în care este realizată producția.
În opinia premierului, obiectivul nu trebuie să fie găsirea unui singur vinovat pentru problemele acumulate, ci corectarea dezechilibrelor care au făcut energia din România mai scumpă și sistemul mai vulnerabil.
„Partea de energie înseamnă politici pe care nu le face doar ministrul. E împărțită responsabilitatea. Așa a fost greșit. Dar asta nu înseamnă că ei n-au o răspundere. Dau vina unii pe alții. Fiecare, v-am spus, are o răspundere. Problema nu este să cauți vinovați, ci să avem o energie sigură și la un preț bun în România. Dar pentru asta trebuie să punem în practică un plan de măsuri”, a declarat Ilie Bolojan.
