Acum ies la suprafață informații pe care nu le-ar vrea publice.
Printre cei care și-au anunțat intrarea în cursă sunt Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Cristian Diaconescu, Ana Birchall, George Simion, Diana Șoșoacă. Vor mai fi și alții. Candidaturile se pot depune până pe 5 octombrie.
Bătălia pentru România. Ce șanse au Ciucă, Ciolacu, Geoană și Lasconi să ajungă la Cotroceni?
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat într-un interviu pentru Newsweek România ce șanse au candidații la cea mai înaltă funcție în stat, care sunt punctele forte și cele mai slabe ale celor care își doresc funcția de președinte al României.
Cristian Pîrvulescu - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Mircea Geoană este în campanie de doi ani
Unul dintre candidații la președinție este Mircea Geoană. Nu este la prima încercare de a deveni președinte. Multe sondaje îi dau prima șansă, însă nu este chiar atât de simplu să atragă electoratul.
El a demisionat din funcția de secretar general adjunct al NATO, însă trebuie să strângă 200.000 de semnături dacă vrea să candideze ca independent pentru funcția de președinte al
României.
A scris câteva cărți și a fost implicat într-un scandal de plagiat privind lucrarea sa de doctorat. Comisia de la ASE a respins această acuzație.
MIircea Geoană a scris și el o carte, nu doar Nicolae Ciucă - Foto: INQUAM PHOTOS/ Casian Mitu
În cursa sa pentru Cotroceni, pe Geoană îl ajută profilul de secretar general adjunct al NATO și notorietatea sa. „Este un fost politician care se prezintă ca tehnocrat în momentul de față, ceea ce face ca pe fundalul nemulțumirilor permanente ale majorității românilor, legate de clasa politică, să poată beneficia de un sprijin care îi dă șanse de turul al doilea și de a câștiga președinția României.
Este evident că are foarte multe calități, are însă probleme care încă nu s-au expus puternic într-o campanie negativă și care ar putea să-l dezechilibreze și probabil că adversarii său vor încerca acest lucru“, a explicat Cristian Pîrvulescu.
Din punctul de vedere al politologului, „candidații Ana Birchall și Cristian Diaconescu sunt mai degrabă candidați anti-Geoană. Spun acest lucru pentru că amândoi sunt foști colaboratori ai lui Mircea Geoană“.
Dar fostul secretar adjunct la NATO se pregătește pentru această cursă de peste doi ani.
„Geoană și-a construit cea mai lungă candidatură din istoria României. Zvonurile despre candidatura sa independentă cu sprijinul PSD circulă din anul 2021. Campania efectivă o începe la deschiderea anului universitar 2022, printr-un discurs pe care l-a ținut la Academia de Studii Economice (ASE) din București, acolo unde și-a dat și doctoratul, controversat, dar considerat de comisa de etică de la această universitate ca nefiind plagiat.
Discursul său era de prezidențiabil care anunța un întreg program, foarte interesant, care mergea pe ideile populiste la modă. Nu era o susținere a democrației liberale, ci era centrat pe anumite probleme care pot să-i îngrijoreze pe cei care susțin democrația. Domnul Geoană este un candidat populist anti-sistem.
De fapt, campania aceasta este începută de doi ani, în mod cvasi-oficial și destul de puțin legal, pentru că, în calitatea domniei sale de secretar general adjunct NATO, nu trebuia să facă politică și cu atât mai puțin politică internă. Domnia sa a emis opinii politice evidente în toată această perioadă.
Iar faptul că secretarul general al NATO a închis ochii, arată măcar un sprijin implicit al candidaturii.
Dincolo de istoria sa politică în România: colaborarea cu Marian Vanghelie, celebra vizită la Kremlin, în toamna anului 2009, înainte de alegerile prezidențiale, despre care nu am aflat decât cu foarte mare dificultate, iar în primele momente nici măcar nu a fost recunoscută, vizita la Sorin Ovidiu Vântu, înaintea primului tur al alegerilor, problemele legate de cumnatul său care a fost condamnat în România și care se află în Turcia, una dintre problemele care ar putea să apară în campanie este finanțarea campaniei sale. Unii vorbesc despre costuri foarte mari. Este foarte important să aflăm cum a fost finanțată această campanie“, a spus Pîrvulescu.
Geoană este convins că, în 2009, a fost nedreptățit și că nu a pierdut de fapt alegerile și crede cu sinceritate că de această dată se va face dreptate.
Electoratul său, dacă este să ne luăm după anchetele sociologice, este format dintr-o mixtură care conține și PSD-iști, liberali nemulțumiți și USR-iști, o combinație care îi afectează pe ceilalți contracandidați, a explicat Cristian Pîrvulescu.
Ciolacu vrea să recupereze electoratul extremist: „Este un cameleon“
Marcel Ciolacu este, de asemenea, un candidat cu șanse la alegerile prezidențiale. Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, Ciolacu va încerca să recupereze din electoratul extremist.
„În ceea ce-l privește pe Marcel Ciolacu, este un candidat care are toate șansele să intre în turul al doilea, cu un scor bun, de peste 20%, datorită partidului. Problema standard a PSD este că nu poate să treacă de 50%. De asta nu cred că îl vor cruța în vreun fel pe Geoană.
Unii spun că 30% din electoratul lui Geoană ar proveni din zona PSD. Ceea ce este mult și explică de ce Ciolacu are un scor sub partid. Pentru că o parte din electorat nu-l recunoaște pe acesta ca fiind un candidat legitim al partidului. Este, probabil, un electorat ceva mai îmbătrânit și are propriile sale stereotipuri.
Dar are și mari slăbiciuni. A început să fie atacat puternic, de la diploma de Bacalaureat, la competențele în politică externă și cunoașterea limbilor străine. Dar va încerca să recupereze electoratul extremist.
A fost de-a dreptul prietenos cu Diana Șoșoacă la celebrele și inutilele consultări cu partidele politice. Inutile pentru că nu aveau nicio bază constituțională și nu făceau decât să o legitimeze pe Șoșoacă, domnul Ciolacu nepărând să înțeleagă că este vicepreședinte al Partidului Socialist European sau puțin păsându-i de acest lucru.
La discursul de la Congresul partidului, nu numai că a menajat, dar a și «explicat» de ce există extremism în România, «de vină» sunt Băsescu, Iohannis și PNL-ul.
Ca urmare, vrea să recupereze acel electorat de 25% pentru turul al doilea. Iar campania este gândită în raport cu datele pe care le are: omul simplu, omul obișnuit, care nu are pretenții.
Pe de altă parte, Ciolacu este, dintre toți candidații, singurul care corespunde unei cariere politice standard, plecând de la poziția de simplu membru și crescând în 30 de ani, pas cu pas.
Este un foarte bun cunoscător atât al realităților din partid, cât și al celorlalte și are o extraordinară capacitate de adaptare.
Este un cameleon. Încearcă să meargă în funcție de ceea ce crede sau îi spun consultanții că este starea opiniei.
Evident că o evaluează greșit, consultații înșiși consideră că România este o țară mult mai conservatoare decât este“, a precizat Pîrvulescu
Nicolae Ciucă are un partid în spate. PNL a obțiunt un rezultat bun la alegerile locale
Nicolae Ciucă este candidatul la președinție din partea PNL. Și-a lansat recent cartea autobiografică „În slujba țării“. Acest demers a fost intens criticat. Se presupune că ar fi costat între două și patru milioane de euro, dar informații despre tiraj și costuri nu s-au făcut publice până în prezent.
În ceea ce privește campania alegerilor prezidențiale din acest an, Nicolae Ciucă este unul dintre cei mai atacați candidați.
„Ciucă este de obicei defavorizat în sondaje, dar, din punctul meu de vedere, capacitatea PNL îi dă lui Ciucă șansa să obțină un rezultat peste sondaje. Noi asistăm la o mulțime de atacuri permanente împotriva lui Nicolae Ciucă. Dacă nu ar fi un candidat important, nu ar fi atacat.
Nu ataci persoane care nu contează.
Nu că nu ar avea foarte multe sensibilități, dar este atacat. Orice articole de presă devin subiect de atac politic și de campanie de presă adversă. Ciucă, folosind terminologia militară care îi este atât de dragă, se află pe teren minat și nu are echipamentul de detecție. Riscul este ca la fiecare pas să sufere o nouă lovitură, ceea ce-l slăbește. Aici este o operațiune tactică bine asumată de adversarii PNL și ai președintelui Iohannis, care vedea în Nicolae Ciucă continuatorul politicii sale.
Este încercarea unora de a împinge România într-o zonă imprevizibilă. De exemplu, din punctul meu de vedere, domnul Ciolacu este absolut imprevizibil în politica externă și cea internă, în ceea ce privește alianțe și linie politică.
Revenind la Ciucă, el are un partid în spate. PNL a obțiunt un rezultat bun la alegerile locale, nu la fel de bun ca în 2020, în raport cu PSD. A pierdut, de exemplu, la președinții de Consiliu Județean. Au fost și pierderi surprinzătoare dintr-o atitudine de autosatis-facție, iar aici mă gândesc la Suceava. Are totuși un număr mai mare de primari decât avea în 2020. Cele două partide, PNL și PSD, au 80% din primarii din România, iar acest lucru contează pentru mobilizarea electoratului dependent.
Problema liberalilor este că unii dintre ei se jenează să recunoască identitatea liberală. Au candidat din partea PNL pentru că era o oportunitate sau erau anti-PSD, dar nu pentru că sunt extraordinar de atașați de PNL.
Vom vedea dacă PNL va putea să mobilizeze structura de care dispune“, a mai explicat politologul.
Elena Lasconi – problema este legată de capacitatea partidului
Elena Lasconi a pornit în forță anul acesta. Mai întâi a câștigat un nou mandat de primar la Câmpulung, apoi președinția USR, iar acum candidează la președinția României. Stă bine în sondaje, însă trebuie văzut dacă partidul ei poate face față acestei provocări.
„Problema este legată de capacitatea partidului. Este afectat de rezultatele de la europarlamentare și locale, care nu au fost atât de surprinzătoare cât ar spune unii. Sigur, au obținut cu două procente mai puțin decât au sperat, 10%. Problema este că partidul a intrat într-o criză internă, a schimbat preșe-dintele și nu pare că poate face alianțe politice care să-l întărească.
Elena Lasconi are o luptă mai grea de dus cu adversarii din USR decât cu ceilalți candidați la președinție - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Doamna Lasconi este un personaj puternic, din punct de vedere mediatic, cu puțină experiență politică, cu tentația de a acapara voturi de peste tot, ceea ce îi crează unele dezavantaje pentru că o îndepărtează de electoratul tradițional al USR. O să vedem dacă va rezista campaniei sau nu“, a mai explicat politologul Cristian Pîrvulescu.
„Șoșoacă se lansează în politica românească prin Bruxelles“
Despre extremiști se vorbește totuși destul de puțin, deși ei sunt mai tot timpul pe rețelele de socializare. Ei au electoratul lor, iar rezultatele obținute la europene sunt încurajatoare. „Nu au câștigat, dar nici nu au pierdut“, potrivit lui Cristian Pîrvulescu.
„În ceea ce o privește pe Diana Șoșoacă, ea intră în politica româ-nească prin Bruxelles. În politica mare, pentru că până acum era o fostă reprezentantă AUR care crea diverse probleme pentru a-și face publicitate.
Acum are deja un partid care a intrat în Parlamentul European. Din PE, acum atacă foarte bine pozițiile la nivel național. Sondajele de opinie indică pentru ea un sprijin mult peste partid și există probabilitatea ca partidul să intre în Parlament.
George Simion și Diana Șoșoacă au trecut repede de la dragoste la ură - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Iar acest lucru complică lucrurile. Însă Șoșoacă și Simion doar în ca-zuri excepționale sunt candidați pentru turul al doilea. Dacă Ciucă și Lasconi sunt candidați care în circumstanțe favorabile pot ajunge în turul 2, dacă nu fac alianță, și nu o fac, Simion și Șoșoacă se canibalizează și nu ajung.
Varianta Ciolacu – Simion era varianta pe care și-o doreau foarte mult PSD-iști, dar aceasta este foarte puțin probabilă în acest moment“, a precizat Cristian Pîrvulescu.
Conform calendarului alegerilor, primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va fi pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Alegerile parlamentare vor fi pe 1 decembrie.
