Newsweek România vă prezintă o scurtă istorie a protestelor anti-PSD din ultimii doi ani. Aceste mitinguri au determinat partidul de guvernământ să facă mici paşi înapoi sau să tergiverseze luarea unor decizii care priveau funcţionarea Justiţiei şi i-ar fi favorizat pe liderii PSD şi ALDE cu probleme penale.
Primul val: Iohannis iese în stradă
Manifestaţiile au început la 18 ianuarie 2017, în Piaţa Universităţii, de unde au ajuns la Guvern. Au participat circa 4.000 de persoane care protestau împotriva legii graţierii (care, de altfel, s-a legiferat sub forma „recursului compensatoriu”, fiind promulgată fără obiecţii de către Klaus Iohannis). RTV a titrat: „Apărătorii dosarelor măsluite protestează acum”
22 ianuarie, 24 ianuarie, 30 ianuarie 2017: protestele continuă, numărul participanţilor ajungând la aproape 90.000, în Bucureşti şi în ţară. La mitingul din 22 ianuarie participă, pentru prima şi ultima oară şi şeful statului. La 24 ianuarie, Iohannis anunţă că va declanşa un referendum privind „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”. RTV susţine că manifestanţii sunt plătiţi cu 100 de lei de adult şi 30 de lei de câine.
Liviu Dragnea îl acuză pe Iohannis că dă o lovitură de stat: „M-am întors de la instalarea președintelui Americii și l-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept”.
31 ianuarie 2017: Spre miezul nopţii, guvernul Grindeanu anunţă, prin ministrul Justiţiei, Florin Iordache, că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea codurilor penale, precum și proiectul grațierii unor pedepse. 15.000 de oameni ies în stradă, în pofida orei târzii.
1-4 februarie 2017: manifestaţii fără precedent în România, peste 300.000 de oameni participă la proteste în Bucureşti şi marile oraşe.
5 februarie 2017: guvernul abrogă OUG 13/ 2017. În stradă se află între un milion de cetăţeni (estimarea Digi 24) şi 300.000 (estimarea Guvernului).
Protestele continuă până la 26 februarie, dar scad în intensitate, de la circa 70.000 de participanţi ajung la 3.000. Florin Iordache îşi dă demisia din funcţia de ministru al Justiţiei. Senatorul PSD Șerban Nicolae acuză opoziţia că a cheltuit banii contribuabililor, întrucât lanterna telefonului consumă minute din abonamentul Telecom oferit de Parlamentul României.
Al doilea val: „Nu vrem să fim o naţie de hoţi”
Mitingurile PSD au continuat pe întreg parcursul anului 2017 şi la începutul lui 2018.
27 august 2017: circa 2.000 de persoane protestează la Bucureşti împotriva intenţiei lui Tudorel Toader de a modifica Codurile Penale. Proteste au avut loc şi la Timişoara sau Cluj.
5 noiembrie 2017: circa 20.000 de oameni ies în stradă în Bucureşti, sub lozinca „Nu vrem să fim o naţie de hoţi”. Alţi 15.000 protestează în provincie.
8 noiembrie 2017: 1.200 de oameni se revoltă împotriva ordonanţei privind „Revoluţia fiscală”. Se aruncă suluri de hârtie igienică spre Palatul Victoria.
26 noiembrie 2017: Nou miting împotriva „Revoluţiei fiscale”, susţinut de sindicate, numărul participanţilor, în Bucureşti, ajungând la 30.000, plus circa 15.000 în provincie.
20 ianuarie 2018: Miting sub lozinca „Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre”. Participă circa 60.000 de persoane. Au loc incidente cu Jandarmeria, tot mai agresivă cu protestatarii anti-PSD.
10 martie 2018: Circa 300 de persoane protestează în faţa Sălii Mari a Palatului, unde se ţine Congresul PSD. Jandarmeria amendează un surdo-mut pentru că ar fi „scandat” lozinci anti-PSD.
