După delirul de interpretare pe care l-am observat în programul „Hrană, apă, energie” (o copie deformată a conceptului “Water–energy–food nexus” de la FAO- Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), într-un interviu publicat în Politico, filo-rusul național comunist Călin Georgescu susține naționalizarea firmelor prin trei masuri.
În primul rând, filo-rusul Georgescu vrea ca firmele străine din sectorul utilităților să fie naționalizate.
Apoi, filo-rusul Georgescu vrea ca statul să confiște ce s-a „privatizat greșit”, deși habar nu are ce s-a privatizat greșit și dacă are probe în acest sens sau ce se înțelege prin privatizări „greșite” din punct de vedere legal.
În fine, a treia măsură este cea mai gravă, întrucât filo-rusul Georgescu susține că „nicio privatizare nu este justificată”.
De asemenea, filo-rusul Georgescu declară că în primele 100 zile de la preluarea puterii va naționaliza firmele din sectorul utilităților controlate de străini, deși el face referiri în interviu la trei măsuri, nu doar la aceasta, exact așa cum am menționat mai sus.
Prin urmare, filo-rusul național comunist Călin Georgescu urmărește ca etapizat să naționalizeze firmele, probabil la dimensiunea celei din 1948, dacă luăm în considerare toate cele trei măsuri cumulat.
Declarațiile sau deciziile acestui individ, dacă va ajunge președinte, pot arunca economia României într-o recesiune severă, prin prăbușirea investițiilor românești și străine și creșterea abruptă a șomajului.
Sigur că cei care cunosc legea fundamentală se pot întreba retoric cum ar fi posibil ca președintele să facă o naționalizare, din moment ce nu are competențe în domeniul economic.
Art. 135 alin. (1) din Constituție prevede că „economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă”, iar alin. (5) al art.136 consacră inviolabilitatea proprietății private, în condiţiile legii organice.
Într-un scenariu contrafactual, deocamdată, filo-rusul național comunist Georgescu ar avea nevoie de parlament ca să pună în aplicare ceea ce are în cap. Se poate?
În principiu, nu se poate.
Totuși ar avea șanse, cu sprijinul Guvernului în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării invocând art.4 lit.a) pct. 3 sau prevederile de la lit.d) pct. 4 al aceluiași articol din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Pentru a realiza aceste obiective, filo-rusul național comunist ar avea nevoie de o interpretare arbitrară a dispozițiilor legale mai sus menționate și de susținerea politică a unui guvern format din partidele filo-ruse care au intrat în parlament.
Fără îndoială, că partidele filo-ruse pot îndeplini comanda politică a filo-rusului Georgescu prin aplicarea Legii nr.155/2010 și a Legii nr. 33/1994, ceea ce ar simplifica lucrurile destul de mult.
Dar, pentru asta, vor trebui să găsească un temei legal care să se încadreze în cazuistica prevăzută de legislația mai sus citată, dacă aceasta nu ar fi modificată, evident.
Așadar, într-un regim autocratic cum își dorește filo-rusul Georgescu orice este posibil, inclusiv naționalizarea firmelor, sub rezerva unei majorități parlamentare formată din partidele extremiste filo-ruse.
Sunt curios cum ar naționaliza filo-rusul Calin Georgescu firma Lukoil, dacă tot nu-i place să cumpere benzină de la străini, după cum declara în interviu. Nu l-a întrebat cineva. (Declarație: “I buy my gasoline, my own gasoline, and where do I pay? Also to a foreigner”, Politico).
Chiar dacă s-ar pune în aplicare numai una dintre cele trei măsuri, și anume naționalizarea firmelor de utilități, impactul ar fi devastator în toate firmele străine din România care asigură cele mai mari investiții și exporturile țării, prin efect de antrenare.
Exporturile României se realizează prin firme mari românești, filiale a unor firme străine (aprox. 60%) și firme mijlocii (22,5%).
Ponderea capitalului străin este de aproximativ 50% din totalul cifrei de afaceri.
Ponderea mare a capitalului străin în cifra de afaceri se înregistrează în extracția petrolului și prelucrarea țițeiului (98%), fabricarea automobilelor (97%), industria tutunului (100%), fabricarea echipamentelor electrice și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă (84%), comerț cu amănuntul (aprox. 42%), sector bancar (cota de piață după active: 40,8%).
