Mica Epocă Glaciară din istoria Transilvaniei. Care a fost secolul cu cele mai multe perioade de vreme rece?
Mica Epocă Glaciară din istoria Transilvaniei a fost o perioadă lungă cu vreme extrem de rece care a afectat viața locuitorilor principatului. Punctul culminant al acestei anomalii meteorologice a fost atins într-un secol în care peste jumătate din ierni au fost foarte aspre
Timp de aproximativ cinci secole, începând cu anul 1300, Europa a trecut prin perioade de vreme neobișnuit de rece și condiții extreme, fenomen cunoscut sub numele de Mica Epocă Glaciară
Transilvania a fost de asemenea afectată, însă informațiile despre severitatea acelor vremuri erau împrăștiate în vechi registre orășenești, arhive bisericești, jurnale de călătorie și manuscrise administrative sau monastice.
Secolul al XVII-lea, neobișnuit de rece în Transilvania
Într-un studiu publicat în revista PLOS Climate, cercetătorii au analizat sute de pagini vechi de secole pentru a reconstitui detaliile climatice ale secolului al XVII-lea, recunoscut deja ca unul dintre cele mai reci intervale ale Micii Epoci Glaciare, scrie phys.org.
Echipa condusă de Ovidiu Răzvan Gaceu de la Universitatea din Oradea a adunat 937 de relatări scrise din 68 de localități din Transilvania.
Citește și: VIDEO Cea mai grea iarnă din istoria României, în 1954. Pâinea era distribuită de schiori
Datele au fost împărțite în mențiuni explicite despre vreme, indicatori indirecți (cum ar fi coacerea întârziată a culturilor și râurile înghețate) și impactul produs (referiri la recolte distruse și explozii ale prețurilor la alimente).
Pentru a se asigura de acuratețea documentelor și a elimina eventualele exagerări ale autorilor din epocă, doi cercetători au evaluat independent fiecare relatare, păstrând doar evenimentele confirmate de mai multe surse.
Ulterior, aceștia au comparat descoperirile cu dovezi fizice obținute din gheața din peșteri și din inelele de creștere ale copacilor.
Rezultatele au scos la iveală o realitate sumbră. Înregistrările au identificat 55 de ierni extrem de crunte pe parcursul secolului al XVII-lea, dintre care 36 au avut loc doar în intervalul 1645-1700.
Perioada 1645-1700, una dintre cele mai reci din istoria principatului
Cu toate acestea, au existat și perioade de respiro, locuitorii având parte ocazional de veri fierbinți și ierni blânde.
În ceea ce privește precipitațiile, ploile abundente și perioadele neobișnuit de umede au fost raportate mult mai des decât seceta.
Citește și: METEO Februarie 2025, una din cele mai geroase luni. De ce e așa de frig dacă planeta se încălzește?
Aceste extreme climatice au dus la compromiterea culturilor, creșterea uriașă a prețurilor la alimente, foamete extinsă și apariția unor condiții care au favorizat răspândirea unor boli grave precum ciuma.
Vremea severă a îngreunat și mai mult viața populației care era deja afectată de războaie și instabilitate politică.
Conform studiului, posibilii factori care au contribuit la această răcire regională au fost activitatea solară scăzută, erupțiile vulcanice și schimbările în curenții de aer, deși cercetătorii nu au putut stabili cu exactitate ponderea fiecărui factor.
Totuși, anomaliile climatice trebuie înțelese ca factori de stres cumulativi care au intensificat presiunile deja existente asupra societății de la acea vreme.