Consensul - genul proxim al aliaților în NATO, diferența specifică - orgoliile naționale

Ion Petrescu
DE Ion Petrescu | Actualizat: 08.10.2022 - 16:56

Președintele unui stat membru al NATO, Recep Tayyip Erdoğan, a acuzat Uniunea Europeană - care nu a aceptat Turcia ca membru - că l-a provocat pe președintele Rusiei și așa s-a ajuns la întreruperea aprovizionării cu gaze.

SHARE

Și Viktor Mihály Orbán, premierul Ungariei - alt stat membru al NATO - cultivă o relație bilaterală privilegiată cu Kremlinul, de unde și recompensele, de ordin energetic, ale Moscovei, care a suplimentat cantitățile de gaz necesare statului maghiar. 

Totuși, când Erdoĝan și Orbán au fost prezenți la Summitul NATO de la Madrid, public nu au dat semne de delimitare față de Noul Concept Strategic al OTAN, doar l-au aprobat. 

Eroarea Unchiului Sam

Prima observație obiectivă este suita de deficiențe cauzate de absența implicării NATO în negocierile de pace derulate înainte de începerea operațiunii militare speciale ruse, pe 24 februarie 2022. 

Unchiul Sam de peste Ocean  (SUA)  a lăsat, din păcate, dosarul geopolitic ucrainean doar în responsabilitatea Berlinului și Parisului. 

Atât de mult au negociat cancelarul de atunci al Germaniei și președintele care și azi conduce Franța, încât progresele  consemnate pe hârtiile diplomaților erau apoi nerespectate de Kiev - din cauza unui naționalism ce putea fi bine temperat -, dar și  de Moscova, care menținea în Europa presiunea psihologică, ca urmare a proiectului lui Vladimir Putin, acela de a reinclude teritoriile ex-sovietice în granițele Federației Ruse. 

Liderii ucraineni aveau dreptate când invocau intangibilitatea frontierelor postbelice, cu mențiunea că granițele pot fi modificate cu acordul statelor implicate, nu ca urmare a recursului unuia dintre acestea la o agresiune armată neprovocată.

Conducătorii ruși reaminteau necunoscătorilor că granițele interne ale decedatei Uniuni Sovietice nu erau marcate decât simbolic, pe harta administrativă a URSS, nu și în teren, unele republici incluzând cetățeni aparținând unor minorități naționale ai căror frați de limbă, cultură și religie constituiau majoritatea în statele vecine.

Lumea Rusiei

Recent, președintele Vladimir Putin a aprobat, pe 5.09.2022, o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de „lume rusească“, o noțiune utilizată pentru a justifica intervenția în străinătate, în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă.

Președintele Rusiei și-a dat acordul privind o „politică umanitară“ de 31 de pagini, menită să asigure „protecția, salvgardarea și promovarea tradițiilor și idealurilor lumii ruse“.

În documentul menționat se prevede:

I. consolidarea legăturilor cu entitățile separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici populare  Donețk și Lugansk; 

II. întărirea conexiunilor cu Abhazia și Osetia, regiuni separatiste din nordul Georgiei, a căror independență este recunoscută de Moscova; 

III. dezvoltarea cooperării cu națiunile slave, dar și cu China și India, precum și cu țări din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină.

De altfel, în ultimii 23 de ani, Moscova a continuat să considere fostele regiuni satelit sovietice, de la Țările Baltice și Republica Moldova, până în Asia Centrală, ca parte a sferei sale legitime de influență.  

Noul document precizează că legăturile Rusiei cu compatrioții săi din străinătate i-au permis „să-și consolideze pe scena internațională imaginea de țară democratică, care luptă pentru crearea unei lumi multipolare“.

Cu lumea multipolară ne-am lămurit. 

La autocrația, pardon „democrația“ din Federația Rusă deja s-au adaptat, de nevoie, cetățenii ex-sovietici. 

Sensibilități în arealul transatlantic 

Există și o veste bună, de interes euro-atlantic: Polonia și Cehia au fost de acord să protejeze spațiul aerian al Slovaciei - membră a NATO și vecină a Ucrainei -, care avea 12 avioane de luptă MiG-29, în Escadrila 1 de luptă.

Până în 2024, când va primi aeronave F-16 din SUA, protecția spațiului aerian slovac va fi realizată de piloți militari polonezi și cehi. 

Ministerul slovac al Apărării a precizat că Bratislava rămâne pregătită să trimită, cum intenționa cu săptămâni în urmă, avioanele MiG-29 în Ucraina vecină, dar nu a fost încă încheiat niciun acord - o probă de prudență diplomatică, pentru a nu provoca artificial Moscova.  

Tot în arealul transatlantic, dar mai la sud, au continuat animozitățile de ordin militar dintre Grecia și Turcia. 

Erdoĝan a ironizat Grecia pentru ceea ce el consideră o hărțuire a avioanelor militare turcești trimise în misiuni de recunoaștere peste estul Mării Mediterane și spre Marea Egee, considerând asta un act ostil, și a precizat că Grecia nu poate fi egala Turciei și nici nu poate deveni un interlocutor politic, economic și militar pentru Ankara. Dar președintele Erdoĝan a uitat proverbul turc „O ceașcă de cafea băută impreună garantează 40 de ani de prietenie“. 

Nu de alta, dar cu omologul de la Moscova mai stă de vorbă, Rusia nefiind membră a NATO, ci adversarul declarat al Alianței Nord-Atlantice. 

Acum, și în inima Europei au apărut divergențe aparent insurmontabile.  

Pe 1 septembrie  2022, când comemora agresiunea nazistă din anul 1939, Polonia a anunțat că va cere Germaniei 1,3 trilioane de euro, ca reparații pentru cele petrecute pe timpul ocupației militare germane, în Al Doilea Război Mondial. 

Oficiali de la Varșovia au afirmat că Polonia nu a fost niciodată pe deplin compensată pentru victimele umane și pagubele materiale înregistrate în timpul ocupației germane a teritoriului polonez vestic, cel estic fiind concomitent ocupat de trupele sovietice trimise de dictatorul Stalin. Vom vedea reacția în timp a Berlinului.

Și, dacă tot am făcut referiri la unele sensibilități ale unor state aliate, merită menționate și cele ale Finlandei și Suediei, care au fost invitate să adere la NATO, după semnarea memorandumului trilateral cu Turcia.  

Chiar dacă 23 de state membre ale OTAN au ratificat deja aderarea celor două foste state neutre, mai sunt țări unde parlamentele nu s-au  pronunțat încă: Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Pulsul Moscovei 

Ceva ciudat se întâmplă cu armata rusă, care pare că  nici măcar 1.000.000 de militari nu avea la 24 februarie 2022!

La apelul de seară, generalii ruși erau interesați doar de... numărarea focoaselor nucleare, dintre care peste 1.500 sunt dislocate pe rachete și bombardiere capabile să ajungă pe teritoriul SUA?!...

Nota bene:  populația din acest moment a Federației Ruse este de 146.070.421 de persoane, 73,7% dintre acestea trăind în mediul urban.

Vârsta medie în Rusia? 39,6 ani!

Dar nu mai este un secret fuga tinerilor de la oraș de recrutările inițiate de autorități. 

După cum Putin fuge de mobilizare ca dracul de tămâie, deoarece el presupune că s-ar putea genera apoi o revoltă.

La sediul NATO se cunoaște contextul semnării de către Putin a decretului prin care armata rusă ar urma să crească cu circa 10%, ajungând la un efectiv de 1,15 milioane de oameni, în ianuarie 2023.

Ca să nu uite, îi reamintim lui Vladimir Vladimirovici Putin că Alianța Nord-Atlantică are un total de 3,2 milioane de militari, cu tehnică de luptă modernă și extrem de eficace. 

Și ar mai fi ceva! Moscovei trebuie să i se acorde exact respectul pe care Kremlinul îl arată față de fostele republici sovietice socialiste. Nimic mai mult.

Numai că septuagenarul președinte de la Kremlin pare a prețui mai mult ceea ce afirma celebrul Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord: „Omului i-a fost dat cuvântul, pentru a-și ascunde gândul“.

Inclusiv proiectul geopolitic al reanimării mortului geopolitic: URSS. 

Comandamentul 

Forțelor Comune Aliate din Napoli a difuzat o imagine sugestivă pentru instruirea membrilor Grupului de luptă condus de militari francezi, în România, care este unul dintre cele 8 desfășurate de-a lungul flancului estic al Alianței.

NATO a dublat numărul de trupe la sol, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, demonstrând puterea legăturii transatlantice (foto sus).

Purtătoarea de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice, conaționala Oana Lungescu: „Militari germani au sosit în Lituania, ca parte a prezenței sporite a NATO, în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Sosirea reprezintă un pas important în consolidarea descurajării și apărării NATO, într-un moment critic pentru securitatea noastră“ (foto jos).

Corpul Multinațional de Nord-Est, din Polonia: Aliații din regiunea Mării Baltice au voința colectivă de a acționa decisiv și de a apăra națiunile membre ale NATO împotriva tuturor formelor de agresiune.

Membrii Alianței lucrează și se instruiesc împreună, menținând și dezvoltând eficiența la toate nivelurile (foto jos).

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te