Alegeri anticipate? România are dinți de lapte și ăștia îi dau șuturi în gură

 Instituțiile astea pot și incluzive sau extractive - primele aduc prosperitate, extractivele aduc sărăcia. Asta zic doi deștepți ai lumii, extrem de respectați: Daron Acemoglu și James A. Robinson, în “De ce eșuează națiunile”.

Iar ai noștri nu mai pot dormi noaptea dacă ziua nu își scot unii altora toți dinții.

Doar ca România are dinți de lapte…

Citeşte şi: VIDEO Nicușor Dan: Flancul estic al NATO și regiunea Mării Negre se află în prima linie a amenințărilor ruse

Piețele financiare nu votează; ele taxează. Investitorii nu așteaptă explicații, ei mută banii acolo unde există predictibilitate. Diplomații nu țin conferințe de presă despre fiecare ceartă de la București. Dar notează. 

Da, democrația înseamnă și alegeri anticipate atunci când nu există altă soluție. Dar dacă anticipatele devin rezultatul unor calcule tactice, ele nu mai reprezintă un exercițiu democratic exemplar, ci nota de plată a incapacității clasei politice de a guverna.

România nu are nevoie de încă o campanie electorală, ci de de dovada că instituțiile sale funcționează chiar și atunci când partidele nu se plac.

Pentru că, în lumea de astăzi, nu doar cetățenii votează România. O votează, în fiecare zi, investitorii, aliații și partenerii noștri; iar încrederea lor este una dintre puținele resurse pe care nu ne permitem să o pierdem.

România nu exportă democrație. Exportă instabilitate. În interior: furie, frustrare, suduieli.

Da, acum suntem intr-un moment în care o criză politică încetează să mai fie o problemă internă și devine un produs de export. România a ajuns Popa Prostu’: un om se lovește ritmic cu ciocanul peste dește; “Băi nebunule, de ce faci asta, unde-i plăcerea?” “Plăcerea-i când nu nu-mi nimeresc deștele!”
Ăștia suntem, noi suntem aici pe veci stăpâni! De puta madre! Per Scorillo!

În clipa în care România împinge deliberat țara spre alegeri anticipate, mesajul nu mai pleacă doar către electorat: pleacă spre Bruxelles, Washington, Frankfurt, Londra și către fiecare investitor care se întreabă ce mama naibii l-a apucat să-și pună banii într-o țară ca a noastră.

Alegeri anticipate? România are dinți de lapte și ăștia îi dau șuturi în gură

Iar mesajul este devastator: România nu este capabilă să se guverneze, e sub asaltul triburilor care la TV se autodefinesc autoerotic ca partide.

Citeşte şi: Ambasadorul SUA: România are un potențial extraordinar și oportunități majore în economie și tehnologie

În timp ce alte state discută despre inteligență artificială, competitivitate, industrie de apărare și independență energetică, noi discutăm cine pe cine mai poate șantaja, cine mai poate răsturna un guvern și cine mai câștigă două procente într-un sondaj. Care la care urlă mai tare!

Este imaginea unei clase politice care confundă țara cu propria sală de jocuri. Păcănele cu pierdere garantată. 

Nu există patriotism în a provoca haos pentru un calcul electoral, nu există suveranism în a speria investitorii. Nu există interes național în a ține statul captiv între orgolii și calcule de partid.

Când costul împrumuturilor crește, nu plătesc liderii politici, plătesc cetățenii. Când investițiile se amână, nu rămân fără salarii liderii politici, Doamne ferește!Rămân oamenii care muncesc, ca să plătească de la hârtia igienică din cabinetul parlamentarului până la Nordisuri.

Când credibilitatea României se prăbușește, nu cade doar un guvern. Cade prestigiul unui stat întreg.

Și știi care-i ironia amară, tristețea? Aceiași politicieni care vor urca mâine la tribună să vorbească despre „interesul național” sunt cei care riscă să transforme România într-un studiu de caz despre cum poate fi sabotată o țară din interior, fără un singur glonț. Care drone, tovarăși? Dronele sunt ăștia de pe la noi, i-am votat. 

Istoria nu este blândă cu asemenea momente.

Națiunile nu decad doar din cauza războaielor. Decad și atunci când elitele lor politice nu mai sunt capabile să distingă între interesul propriu și interesul statului. Restul, cetățenii, sunt doar pulifricii de serviciu - contribuabilii.

Dar România are nevoie de lideri. De unde să-i iei? Unii s-au suit cu fundul pe crucile din Valea Uzului, alții își duc mândrele prin Vietnam sau America de Sud, alții fac ideologie din încăpățânare. 
M-am săturat: am plătit la taxe de-am crezut că-mi scoate statul rinichii la vânzare - m-am săturat deci de toate loazele astea. Și soluții ioc, mama mă-sii de politică rumână!

Acum îi mâncă-n freză de “alegeri”; dacă primește doar strategi electorali, atunci anticipatele nu vor fi o victorie a democrației - vor fi certificatul oficial că politicianul rumân a ajuns să înghită pantagruelic statul pe care pretinde că îl conduce.