Zegrean și Danileț, despre „ordonanța infractorilor”. Ce se mai poate face după decizia CCR

DE Ramona Ursu | Actualizat: 22.01.2019 - 14:25
Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, și judecătorul Cristi Danileț

Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, și judecătorul Cristi Danileț au comentat, pentru Newsweek, intenția ministrului Justiției de a da OUG prin care condamnații definitiv, din 2014 până în prezent, de completele de cinci de la Înalta Curte, să poată contesta sentințele.

SHARE

Anunțul lui Tudorel Toader, făcut luni, vine ca urmare a recentei decizii a Curții Constituționale, care a stabilit că aceste complete de cinci de la Curtea Supremă au fost constituite nelegal. Augustin Zegrean a declarant, pentru Newsweek România, că modificarea anunțată de Toader ar trebui făcută prin lege, nu prin OUG, nefiind vorba despre o urgență, și a explicat: „CCR a deschis acest drum. A dat decizia pin care a spus că acele complete de cinci judecători de la Înalta Curte au fost nelegal constituite. Nu poți lăsa pe nimeni, într-un stat de drept, respectând drepturile omului, să fie judecat de un complet nelegal constituit.

Dar pentru că nu există în lege o dispoziție care să îți dea dreptul ca, după un an sau doi, să te adresezi din nou instanței, după o hotărâre definitivă, vor da ordonanță și vor spune că, într-un termen oarecare de la data adoptării, cei care au fost judecați de complete nelegal constituite vor putea face contestații în anulare. Asta înseamnă că, dacă noul complet la care va fi repartizat va constata că au fost judecați de un complet nelegal constituit, îi va judeca din nou. Nu înseamnă că vor fi eliberați sau achitați, ci că vor fi rejudecați, și numai în faza de recurs, pentru că numai în recurs sunt completele de cinci judecători trase la sorți și declarte nelegale de către CCR”.

Zegrean, despre varianta prin care ar putea fi modificat Codul de procedură penală

Fostul președinte al CCR a mai subliniat că „ministrul Justiției a anunțat că vor fi atacate cu contestație în anulare și hotărârile în care s-a pronunțat achitare. Acelea le vor face procurorii sau părțile vătămate. Unii se bucură, alții nu prea, pentru că nu e sigur că a doua oară primesc achitare. E un joc periculos. Și mai e o situație pe care o spun și nu vor să audă: sunt cei care și-au recunoscut vinovăția. Cu ei ce faci, îi mai judeci o data? Pentru ce, dacă și-au recunoscut vinovăția?”

Augustin Zegrean a mai arătat și cum, în opinia lui, se va modifica concret legea prin OUG: „Vor  trebui să modifice Codul de procedură penală. Revizuirea și contestația în anulare sunt prevăzute în Codul de procedură penală, dar motivul acesta nu există acum, că s-a tras la sorți greșit un complet. Vor modifica CPP și vor introduce acest motiv. În Cod există o situație oarecum asemănătoare: atunci când CCR declară neconstituțional un text de lege, din Codul penal, și, între timp, procesul s-a terminat cu o hotărâre definitivă, cel condamnat în baza acelui articol de lege declarant neconstituțional poate să facă o cerere de revizuire, în termenul stabilit de lege. Cam pe acest model cred că vor merge și în cazul de față. Dar, repet, este regretabil, stigător la cer, ca după cinci ani, să o iei de la capăt cu rejudecarea. N-a știut nimeni că nu s-au tras la sorți legal completele acelea? Până anul trecut n-a știut nimeni?

Însă orice discuție este tardivă, câtă vreme CCR a spus deja că au fost nelegal constituite acele complete, dar nu a mers mai departe să spună și ce se întâmplă, ci doar că CSM va face o procedură de tragere la sorți. Nu știu de ce au băgat CSM în această poveste, pentru că în lege scrie că Înalta Curte face tragerea la sorți. Deci este o batjocură pe toată linia.”

Nici eu nu sunt de acord să se facă asta, dar nu pot spune altfel”

Fostul judecător constituțional a mai precizat că „există totuși un prinicipiu al securității juridice, adică după ce ai dat o hotărâre definitivă, puterea lucrului judecat este mai tare ca legea. Nu mai vii să te mai judeci o data. Dar au această scăpare, anume că s-a declarant nelegală tragerea la sorți și asta înseamnă complete nelegal constituite. În orice țară din lumea asta, dacă ești judecat de un complet nelegal constituit, ai o cale de atac. Și la noi este cale de atac împotriva completelor nelegal constituite, dar calea de atac este recursul, pentru că nu s-a gândit nimeni că o să ajungă, după ani de la rămânerea definitive a unei decizii, să se constate că a fost nelegat constituit completul”. Augustin Zegrean explică și de ce, în opinia lui, decizia Curții Constituționale privind completele de cinci judecători, declarate nelegale, poate avea effect asupra tuturor dosareleor judicate, din 2014 până în prezent, de Înalta Curte, nefiind vorba doar despre dosarele judicate pe viitor:

„CCR a soluționat un conflict juridic de natură constituțională, nu a declarant o lege neconstituțională, ci a spus că Înalta Curte a greșit, a încălcat legea constituind acele completuri de judecată. Există securitatea juridică și orice om întreg la minte ar putea spune imediat că nu se poate să rejudeci dosare de acum câțiva ani. Nici eu nu sunt de acord să se facă asta, dar nu pot spune altfel, pentru că CCR a spus deja că acele completuri sunt nelegale. Deci li s-a dat acelor oameni o speranță uriașă, dar ei nu o pot pune în aplicare fără să se modifice legea. Nu cred că acei oameni sunt nevinovați, nu cred că următoarele complete de judecată vor da alte soluții, pentru că nu-i condamnă nimeni nevinovați. Noi am învățat la școală, și toți am învățat Dreptul la fel, că orice dubiu este în favoarea inculpatului. Dacă ai o cât de mică îndoială cu privire la vinovăție, nu-l condamni. 

Dar repet: ce vor face cu cei care și-au recunoscut fapta? Pentru că cei mai mulți recunosc asta, fiind o circumstanță atentuantă dacă își recunsc fapta. În justiția americană, dacă nu-ți recunoști fapta, nu ai nici cale de atac, nici dreptul la liberare condiționată niciodată. Dar la noi, de doi ani, totul este ilogic. Tot ce se întâmplă în anii ăștia doi este să compromită justiția, ca să poată să-i scape, să dea o amnistie și o grațiere, pentru ca poporul să creadă că oamenii au fost judecați și condamnați pe nedrept. Ăsta e scopul, nu e altul.”    

Danileț: „Ar trebui eliminată reglementarea cu privire la prescripție”

Judecătorul Cristi Danileț are, însă, o altă opinie. Dacă se merge pe varianta anunțată de ministrul Justiției, Danileț este de părere că în lege ar trebui stabilit clar un lucru referitor la termenul de prescripție.

„Ar trebui să fie fixat un termen maxim pentru soluționarea acestor dosare rejudecate sau eliminată reglementarea cu privire la prescripție. Indiferent cât durează un dosar, îl duci până la capăt. Să nu se mai prescrie faptele. Pentru că trebuie să existe un balans undeva. Dacă vrem să redeschdem aceste dosare și vrem, într-adevăr, să se afle adevărul, atunci trebuie eliminată, pe perioada rejudecării acestor dosare, instituția prescripției.

Altfel, se ajunge la un dezechilibru și toată lumea are impresia că prin această OUG se urmărește să fie favorizată o anumită categorie, condamnații. Dar echilibrul trebuie să fie și de partea cealaltă. Și statul are interesul ca o persoană, dacă e vinovată, să fie condamnată, iar dacă nu e, să fie achitată. Și asta trebuie să se producă legal. Deci, dacă mergem pe varianta să se dea OUG, pentru că s-a produs undeva o neregulă, ea trebuie corectată. Dar să nu cădem în extrema cealaltă, să se profite apoi de tot felul de chestiuni de procedură. S-a produs undeva o nelegalitate, se rejudecă, dar să nu aibă dreptul la prescripție”, a declarant, pentru Newsweek România, Cristi Danileț.

„Nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR”    

Pe de altă parte, judecătorul Cristi Danileț a postat, pe pagina personală de Facebook, o argumentație referitoare la faptul că OUG anunțată de ministrul Justiției nu și-ar avea rostul: „Referitor la proiectul de OUG pe care a anunțat ministrul Toader că îl pregătește ca urmare a deciziei CCR privind completele de 5 de la ICCJ,  se pune problema dacă printr-o nouă lege poate fi creată o cale de atac extraordinară pentru a fi redeschise cauzele definitiv soluționate ca să se aplice aceasta decizie a CCR. 

Iată care este opinia mea: Pentru că hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești au autoritate de lucru judecat (ele stabilesc o ordine juridică care nu mai poate fi răsturnată) și pentru că deciziie CCR se aplică pentru viitor (art. 147 din Constituția României), rezultă că un caz încheiat definitiv la data apariției deciziei CCR nu ar putea fi redeschis pentru a se aplica acea decizie. În sprijinul opiniei mele indic trei decizii ale CCR:

- „Nici o cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară” (Dec. CCR 9/1999, pag. 3, la https://goo.gl/4NRZrb).

- „În privinţa cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, fiind vorba despre un raport juridic epuizat, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, întrucât decizia de admitere a Curţii nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, în caz contrar consecinţa fiind extinderea efectelor deciziei Curţii pentru trecut” (Dec. CCR 404/2016 parag. 28,la https://goo.gl/strDZi);

- „Nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/ elimine unele motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive” (Dec. CCR 377/2017, parag. 86, la https://goo.gl/WeFSBi). Ceea ce am spus mai sus ar trebui să fie valabil atât cu privire la

Decizia CCR vizând completele de 5 de la ICCJ (ai căror membri nu au fost trași toți la sorți), cât și cu privire la Decizia CCR privind protocoalele SRI-MP (care ar fi intrat în aria de competență a legislativului). Desigur, CCR însăși își poate schimba practica. Ceea ce ar înseamna că principiul securității juridice, esențial pentru ordinea de drept și care definește, până la urmă, statul de drept, este doar un concept teoretic. Cu alte cuvinte: cât timp CCR își păstrează practica, OUG pregătită de Guvern pare a fi neconstituțională. Desigur, dacă dezbaterile noastre sunt inutile pentru ministru și Guvernul va adopta OUG, ea va trebui aplicată de îndată. Însă nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR.”    

Ce a anunțat Tudorel Toader

Ministrul Tudorel Toader a declarant, luni, că „la ministerul Justiţiei avem un astfel de draft de Ordonanţă de Urgenţă. Doamna prim-ministru va decide dacă şi când poate fi adoptată o astfel de OUG. Trebuie să asigurăm accesul cetăţeanului la un proces echitabil, care înseamnă ca şi cel trimis în judecată să fie condamnat de către un judecător competent, pe de o parte, şi de o instanţă legal constituită, de cealaltă parte. Mă refer la toate cauzele pronunţate de către complete nelegal constituite, şi nu doar la cauzele în care cei judecaţi au fost condamnaţi. Condamnaţi sau achitaţi, procesele desfăşurate în faţa uneor complete nelegal constituite vor trebui să urmeze acelaşi regim”, a declarant Tudorel Toader. Unul dintre beneficiarii unei astfel de ordonanțe ar fi Liviu Dragnea. Liderul PSD a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul „Referendumul”.    

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.