În favoarea proiectului au votat 198 de deputați, 80 au fost „împotrivă" şi s-au înregistrat 4 abţineri. Legea urmează să meargă spre adoptare la Senat, care este cameră decizională.
Cele mai importante prevederi ale actului normativ sunt:
- judecătorii nu vor putea ocupa funcția de procuror general.
- judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele unde au fost numiţi ca stagiari.
- integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de amânare a aplicării pedepsei, renunţare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi de renunţare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.
- judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi.
- delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se poate dispune o singură dată, pentru cel mult un an, fără posibilitatea prelungirii, fără a fi necesar gradul profesional prevăzut în proiectul de lege, dar cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de procuror la aceste structuri specializate.
- judecătorii şi procurorii au libertatea de a-şi exprima opinia (...), în acord cu documentele europene cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor, fiind obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă, potrivit prevederilor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
- durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.
- testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt” sau „inapt”.
În cazul în care judecătorul sau procurorul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenele stabilite, la expertizele de specialitate sau dacă expertiza nu se poate efectua din motive imputabile judecătorului sau procurorului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de actul normativ. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie. Suspendarea din funcţie încetează înainte de termenul de un an, ca urmare a prezentării judecătorului sau procurorului la expertiza de specialitate, încetarea suspendării constatându-se prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
- dispoziţiile privind abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezenta lege.
- aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere, cu excepţia avertismentului, atrage revocarea din funcţia de conducere.
- judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat cel puţin 5 ani la această instanţă şi care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.
- judecătorii şi procurorii pot să încheie o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, în condiţiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror.
Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege.
Citește și: EXCLUSIV Dowlat Nowrouzi, Rezistența NCRI: Femeile luptă să dea jos regimul misogin de la Teheran
Prezent la ședința Camerei Deputaților, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a declarat că poiectul de lege a parcurs toate etapele procedurale prevăzute de legi.
„Foarte important, acest proiect ridică la rang de lege o serie de reguli care până acum existau în regulamentele interne ale Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor, începând cu admitere şi examenul de capacitate, numire, promovare pe loc sau în funcţie de execuţie, promovarea în sistem, trecerea de la funcţia de judecător în cea de procuror şi invers, detaşarea, delegarea, transferul judecătorilor şi procurorilor şi aşa mai departe", a explicat ministrul, potrivit Agerpres.
Proiectul a fost criticat de USR și AUR
Statutul judecătorilor şi procurorilor a fost criticat de reprezentanţii USR şi AUR.
Deputatul AUR Sorin Muncaciu a susţinut că proiectul încalcă Constituţia.
„Reiterez că aceste legi au fost aduse în timpul vacanţei judecătorilor. (...) În acest moment, atât acest proiect, cât şi cel trecut încalcă Constituţia României. Acolo scrie 'CSM propune şi preşedintele aprobă' acest procuror de rang înalt, nu e posibil să introducem noi Ministerul Justiţiei, când Constituţia spune foarte clar - CSM şi preşedintele sunt în această decizie. Mai mult, am întrebat pe domnii de la CSM cum e posibil ca articolul 134 să fie încălcat în astfel de mod şi răspunsul a fost: 'Asta este procedura din acest moment'", a motivat Muncaciu.
El a criticat şi dezbaterea legilor Justiţiei în procedură de urgenţă, acuzând că timpul alocat pentru discutarea amendamentelor a fost "foarte scurt".
Deputatul USR Stelian Ion a comparat legile Justiţiei cu cele din perioada 2017 - 2018, reafirmând că acestea nu au avizul Comisiei de la Veneţia.
„Ar fi trebuit astăzi să corectăm unele greşeli făcute în perioada 2017 - 2018 cu legile Justiţiei. Nu se întâmplă acest lucru. Din păcate şi procedura parlamentară este una forţată şi îmi amintesc cum stătea în bănci domnul ministru anii trecuţi şi îl admonesta pe domnul Florin Iordache pentru procedura accelerată. (...) Dumneavoastră comiteţi o gravă greşeală, pentru că nu se aşteaptă avizul Comisiei de la Veneţia şi pentru că aţi încălcat în felul acesta şi propriul program de guvernare. Pe de altă parte, este foarte clar că urmează să comiteţi aceeaşi greşeală pe care aţi comis-o şi cu legea avertizorilor de integritate - aţi crezut că îi păcăliţi pe oficialii europeni", a spus Stelian Ion.
Potrivit acestuia, actul normativ are „foarte multe probleme".
Citește și: Putin rămâne singur? Iranul nu recunoaște anexarea teritoriilor ucrainene: „Perturba cursul păcii”
"Procedura de numire a procurorilor de rang înalt nu este corectată în acord cu deciziile şi cu documentele europene, cu avizele Comisiei de la Veneţia, nu se conferă un rol mai important Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. În situaţia în care se găseşte acum Justiţia, cu acei magistraţi care trăgeau semnale de alarmă în 2017 - 2018 toţi fiind supuşi unul câte unul unor proceduri disciplinare, toţi fiind presaţi, în acelaşi timp nerezolvându-se problema reală a corupţiei din Justiţie - toate aceste probleme vor crea un mare deserviciu sistemului judiciar. Da, într-adevăr, 700 de pagini de amendamente nu pot fi împachetate în câteva minute. Ce s-a întâmplat în 2017 se repetă", a transmis deputatul USR.
În replică, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, prezent la dezbaterile generale, a arătat că, de atunci şi până astăzi, au trecut ani de zile fără ca aceste legi să fie modificate şi aduse la zi conform raportului MCV.
„Tocmai datorită acestui interval de timp scurs fără intervenţie legislativă, Parlamentul, ca şi Guvernul, s-au aflat şi se află în caz de forţă de majoră de a adopta aceste legi până la sfârşitul acestui an pentru a ne încadra în aceste obiective. Însă procedura de urgenţă nu a exclus o dezbatere foarte serioasă care a avut loc în comisie. S-a dezbătut amendament cu amendament, toate propunerile colegilor sau cele venite din sistem. De data aceasta, procesul legislativ a fost în prealabil prefaţat de o foarte solidă dezbatere în sistemul judiciar şi în opinia publică", a explicat Predoiu.
Comentarii 0