Kovesi își încheie mandatul la șefia Parchetului European: 3.600 de anchete, prejudicii de 67.000.000.000€

Laura Codruța Kovesi părăsește conducerea Parchetului European, instituție pe care a coordonat-o de la înființare și care, în ultimii ani, și-a extins considerabil activitatea în combaterea fraudelor ce afectează bugetul Uniunii Europene.

Kovesi pleacă de la șefia Parchetului European. Șapte ani de fraude anchetate de peste 67.000.000.000 €

De la 1 noiembrie, funcția de procuror-șef european va fi preluată de germanul Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani.

Kovesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019, după ce anterior condusese Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, având atribuții în investigarea fraudelor cu fonduri europene, a corupției și a fraudelor transfrontaliere grave în domeniul TVA.

Parchetul European anchetează fraude de 67,27 miliarde de euro. Evaluarea Comisiei Europene

Activitatea Parchetului European a primit o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene, care, într-un raport publicat pe 18 septembrie, a constatat o creștere semnificativă a numărului de investigații și a apreciat eficiența instituției.

Citește și: Proiecte IT din România în valoare 7.000.000 €, finanţate cu bani europeni, anchetate de Parchetul European

Potrivit documentului, numărul anchetelor active a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârșitul anului 2025.

În același timp, prejudiciile estimate în dosarele aflate în investigare au ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO pentru 2025. Suma reprezintă valoarea fraudelor suspectate de procurori, nu bani recuperați sau prejudicii stabilite definitiv de instanțele de judecată.

Doar în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, în creștere cu aproximativ 35% față de anul precedent. Rata condamnărilor în cauzele în care instanțele au pronunțat verdicte s-a apropiat de 95%.

Comisia Europeană a evidențiat rolul instituției în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar a semnalat și probleme legate de personal, buget și colaborarea cu autoritățile judiciare din statele membre.

Kovesi avertizează asupra presiunilor politice: „Provocarea cheie va fi menținerea independenței EPPO”

Într-un interviu acordat publicației Politico, înainte de încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi a atras atenția că rezultatele obținute până acum nu garantează funcționarea eficientă a instituției în anii următori.

„Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO”, a declarat Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european.

Printre principalele dificultăți semnalate se numără subfinanțarea, întârzierile în adoptarea unor modificări legislative și procedurile administrative care îngreunează activitatea procurorilor.

Potrivit acesteia, Parchetul European ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați pentru a-și desfășura activitatea în condiții corespunzătoare, însă bugetul actual permite finanțarea a numai 180 de posturi.

Kovesi a criticat și comportamentul unor politicieni și oficiali europeni în raport cu investigațiile penale, susținând că la Bruxelles există persoane care par să se considere deasupra legii.

Fosta șefă a DNA a afirmat că unii politicieni susțin independența justiției atât timp cât anchetele nu îi vizează direct sau nu ajung la persoane apropiate lor. Atitudinea acestora s-ar modifica însă atunci când investigațiile le afectează propriile interese.

În acest context, Kovesi a amintit situația din Grecia, unde consideră că EPPO s-a confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, pe fondul investigațiilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole acordate din fonduri europene.

O altă problemă semnalată privește conflictele de competență dintre Parchetul European și autoritățile judiciare naționale, care pot provoca întârzieri sau chiar blocaje în desfășurarea anchetelor.

Întrebată dacă aceste dificultăți au apărut și în dosarul privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscut sub numele de „Pfizergate”, Kovesi a refuzat să ofere detalii despre investigații concrete.

În ciuda obstacolelor, procurorul-șef european consideră că instituția a demonstrat că poate investiga fraudele transfrontaliere și poate contribui la protejarea fondurilor Uniunii Europene.

Privind în urmă la cei șapte ani petrecuți la conducerea EPPO, Kovesi a descris această funcție drept cea mai dificilă din cariera sa, precizând însă că nu ar schimba nimic dacă ar avea posibilitatea să o ia de la început. În ceea ce privește viitorul său profesional, fosta șefă a DNA a evitat să dezvăluie ce intenționează să facă după plecarea de la Luxemburg.

„Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”, a răspuns Laura Codruța Kovesi.