Procurorii autorizau investigatori sub acoperire fără să mai ia mandat de la judecătorul de drepturi şi libertăți.
Motivul era că exista deja un mandat, în ceea ce privește persoana sau persoanele vizate. În acest fel, susţin unii, se va pune punct supravegherilor și interceptărilor despre care se afirmă ca ar fi fost abuzive și/sau nelegale.
Investigator sub acoperire, doar cu mandat
Pentru a autoriza folosirea unui investigator sub acoperire, procurorul are nevoie de un mandat de la judecător, chiar dacă în cauză există emis deja un mandat de supraveghere tehnică, a stabilit Completul ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Minuta hotărârii prealabile nr. 64/2023 pronunțate în dosarul 1796/1/2023:
“Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Sosarul nr. 3556/103/2022/a1, prin care se solicita pronunţarea unei hotarâri prealabile, pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
'Dacă punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală?', respectiv
Citeşte şi: Ce nu pot primi de la stat poliţiştii. Înalta Curte se referă la ceva de dinainte de 2018
'Dacă în procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art.139 din Codul de procedura penală, în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis anterior în temeiul acestor din urma dispoziții' și stabilește următoarele:
1. Punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul National de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, nu reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală.
Citeşte şi: Procesul de 1 euro a doi soţi din Iaşi care s-au certat pe Facebook, în drum spre Înalta Curte
2. În procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar că investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeași natură emis anterior, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială, derogatorie de la prevederile art.139 din Codul de procedură penală.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”.
