Potrivit G4Media.ro, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” susțin că ”demersul nu este unul coerent și serios”, atât timp Ministrul Justiției a anunțat că nu va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale.
Magistrații își motivează absența spunând că nu vor să se implice în activități desfășurate ”în an electoral” și care ar putea ”induce în eroare partenerii europeni” cu privire la ”presupusele eforturi” pe care autoritățile române le-ar depune pentru desființarea SIIJ.
Comunicatul integral al celor două asociații:
Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” anunță public faptul că reprezentanții lor nu vor participa la întâlnirea organizată în data de 24.06.2020, la sediul Ministerului Justiției, pentru dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.
Considerăm că demersul nu este unul coerent și serios, cât timp Ministrul Justiției a anunțat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale, respectiv că desființarea SIIJ nu este posibilă în acest moment, din cauza configurației politice a Parlamentului, subscrisele asociații fiind exclusiv susținătoare ale unui sistem judiciar independent într-un stat de drept și nedorind să se implice în activități desfășurate într-un an electoral și care pot induce în eroare partenerii europeni cu privire la presupusele eforturi pe care autoritățile române le-ar depune în scopul remedierii aspectelor criticate la unison din ”legile justiției”.
În condițiile în care Ministerul Justiției cunoaște că magistrații, asociațiile relevante ale judecătorilor și procurorilor, precum și societatea civilă și-au exprimat până în prezent de nenumărate ori poziția, punctul de vedere majoritar fiind în sensul necesității desființării SIIJ (a se vedea și voturile celor aproximativ 80% dintre magistrați în acest sens în urmă cu câteva luni – http://www.just.ro/nota-de-constatare-cu-privire-la-rezultatul-consultarilor-informale-initiate-de-catre-ministerul-justitiei-cu-referire-la-unele-aspecte-privind-sistemul-judiciar/) și revenirii la competențele anterioare ale parchetelor cu privire la cercetarea penală a magistraților, că toate organismele europene și internaționale relevante, precum și partenerii strategici ai României au criticat îndelung înființarea SIIJ și au recomandat desființarea acesteia, iar Comisia Europeană, în cererile de decizie preliminară aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a concluzionat că înființarea acestei secții încalcă art.19 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este evident că organizarea de noi dezbateri pe această temă reprezintă un demers inutil.
În urmă cu jumătate de an, asociațiile profesionale ale magistraților au transmis puncte de vedere actualului Guvern, prin Ministerul Justiției, însoțite de propuneri legislative în vederea desființării SIIJ. La 4 februarie 2020, data publicării Proiectului de lege pus în discuție, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au criticat public anumite dispoziții incluse în acest proiect de lege ca o contraparte la desființarea SIIJ, desființare pe care o considerăm absolut necesară și neîntârziată. Cu această ocazie, am constatat că, pe lângă dispozițiile privind desființarea SIIJ și revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării acestei secții, proiectul de lege mai conține și o serie de dispoziții, calificate de Ministerul Justiției, prin comunicatul de presă aferent, drept ”garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri”.
La acea dată, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au atras atenția că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de magistrații onești din România și că asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraților sunt în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți.
Prin aceste dispoziții aflate în stadiul de propunere, se dorește ca punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor să se încuviințeze de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Reiterăm faptul că nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Nici propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este rezonabilă, Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniind că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).
Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public. Faptul că în prezent secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăririi penale, spre deosebire de trimiterea în judecată.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte
Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte
