DNA: Pierderile după noilor modificări din justiție, 5.5 mil. lei, 16.5 mil. euro și 2 mil. dolari

DE Alexandru Pop | 27.03.2019 - 17:49

DNA a trimis un comunicat în care critica noua intenție a guvernului Dăncilă de modificare a codurilor penale și a legii privind faptele de corupție și arată că impactul financiar ar fi imens.

SHARE

Propunerile de modificare cele mai îngrijorătoare se referă, potrivit comunicatului DNA, la:

„Posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunțate completurile de 5 judecători ale ICCJ chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală (dosare vizând membri ai Parlamentului, miniștri și magistrați în care s-au pronunțat decizii definitive  în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestația în anulare”.

Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpați, față de care Înalta Curte de Casație și Justiție, în completuri de 5 judecători, a pronunțat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunțate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro și 2 milioane dolari, precum și despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei  și în favoarea altor părți civile în cuantum de 2 milioane lei.

Procurorii DNA arată că, practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală și pentru care termenul de introducere a contestației în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanța nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuși în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestației în anulare este neconstituțională, avertizează procurorii.

„Totodată, nu se poate adopta o soluție legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv.

Intervenția legiuitorului delegat pentru repunerea în termen a celor condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească aduce atingere gravă principiului securității raporturilor juridice și încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal și nu de drept penal substanțial.

Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat atâta timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, dosarele au fost repartizate aleatoriu și judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În cazul admiterii acestor contestații în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desființării măsurilor asigurătorii dispuse și, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiune sau a executării măsurilor de siguranță prevăzute de lege.

De asemenea, părțile civile și statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile și nici de a obține executarea hotărârilor într-un termen rezonabil.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat în mai multe situații, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituției”, se menționează în comunicat.

25% din dosare cad

„Nu va mai fi considerată infracțiune și, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, așa cum este formulată de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Abrogarea art.13 din Legea nr.78/2000 ar afecta în mod  grav activitatea desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție, în condițiile în care există un număr de 1.249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem  sau  in personam pentru această infracțiune”, mai precizează Direcția Națională Anticorupție

Aproximativ 25 % din totalul infracțiunile trimise in judecata de DNA reprezintă infracțiune definită de art. 132

Prin urmare, dacă întră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluționate în prezent de către Direcția Națională Anticorupție.

Mai mult, articolul respectiv transpune în legislația română  dispozițiile art 19 privind abuzul de funcție din Convenția ONU privind Corupția ( Convenția de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracțiunii de corupție este condiția ca fapta să fie comisă în scopul obținerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Acuzații scapă mai repede. Prea repede

„La infracțiunea de dare de mită, modificările, dacă vor fi aduse, vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

Reducerea termenelor de prescripție pentru anumite categorii de infracțiuni va afecta dosarele instrumentate de DNA, multe dosare dintre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Termenele de prescripție se reduc “De la 10 la 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

De la 8 la 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani”, arată DNA.

Procurorii explică faptul că această modificare reduce nejustificat termenele de prescripție pentru infracțiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani, precum și în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani.

Reducerea acestor termene va influența activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, întrucât infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000 se încadrează în categoria infracțiunilor pentru care se reduc termenele de prescripție (5 ani – 20 ani), cu consecința clasării cauzelor, respectiv încetării procesului penal.

Practic, prin această modificare, în toate cauzele Direcției Naționale Anticorupție se vor reduce termenele de prescripție, situație în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupție vor putea scăpa de răspunderea penală, menționează documentul.

Se limitează accesul la informații

În codul de procedură penală se introduc trei articole referitoare la comunicarea publică, a căror formulare este neclară.

„(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

(4)     Prin excepție, în cursul urmării penale sau al judecății, organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.

(5)     În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni.”

Dispozițiile respective riscă să limiteze dreptul la informare corectă și să suscite interpretări  în sensul afectării exigenței de transparență pe care autoritățile publice sunt obligate să o asigure, avertizează procurorii.

Practic, opinia publică se va afla în situația de a fi informată  numai de anumite părți implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaște perspectiva organului judiciar.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.