CCR spune că nu ar fi clară procedura de contestare a legalității acestor probe obținute de SRI pe MSN și folosite de procurori în dosarele penale.
De asemenea, explică că sunt două tipuri de mandate de supraveghere tehnică (MST):
– mandatele judiciare emise de judecători pentru supravegherea unor suspecți de infracțiuni, la cererea procurorilor, în baza codului de procedură penală
– mandatele de siguranță națională (MSN) emise de judecătorii Înaltei Curți, la cererea procurorului general, pentru culegerea de informații.
Aceste 2 tipuri de mandate – judiciare (ale Justiției) și de siguranță națională (ale serviciilor secrete) – puteau fi folosite ca probe în procesele penale, potrivit codului de procedură penală, până la această decizie a CCR.
Era o obligație legală a serviciilor secrete să informeze și să trimită probele la procurori, potrivit articolului 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991.
Astfel, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau pun la cale un viol, serviciul avea obligația, potrivit codului de procedură penală, să informeze procurorii și să le pună la dispoziție probele obținute pe MSN-ul de culegere de informații.
Aceste probe obținute fie pe mandat judiciar, fie pe MSN, sunt validate sau înlăturate de judecătorul de cameră preliminară, un magistrat care verifică legalitatea obținerii probelor în cadrul unei proceduri de contradictorialitate, înainte de începerea procesului penal efectiv, pe fond.
Or, spune CCR, această procedură de contestare a legalității obținerii acestor probe pe MSN nu ar fi clară și previzibilă.
Pe de o parte pentru că finalitatea mandatelor judiciare și a celor de siguranță națională este diferită. Mandatele judiciare se folosesc pentru probarea unor infracțiuni, MSN-urile serviciilor se folosesc pentru culegerea de informații. Aici, Curtea nu este foarte explicită, dar lasă să se înțeleagă că MSN-urile s-ar da mai ușor ca mandatele judiciare.
Pe de altă parte, spune CCR, mandatele de siguranță națională sunt emise de judecători de Înaltă Curte și, ulterior, probele obținute în baza lor și folosite în procesul penal sunt validate sau înlăturate de un judecător de cameră preliminară de la o instanță inferioară Înaltei Curți.
”55. Așa fiind, Curtea constată că reglementarea posibilității conferirii calității de mijloc de probă înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate. Prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”, arată CCR în motivarea deciziei luate cu majoritate de voturi, la paragrafele 55 și 56.
Care sunt consecințele. Decizia, odată motivată și publicată în Monitorul oficial, produce implicații uriașe în dosarele penale, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare. Sunt puse în discuţie toate probele obţinute de SRI pe MSN de culegere de informații și folosite în dosare penale precum Tel Drum sau cazul lui Valeriu Zgonea.
Consultă motivarea aici.
