Cine luptă cu COVID: 56 de dosare de corupție la nivel înalt în sănătate, între 2015 și 2020

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 02.11.2020 - 22:49

DNA a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România în: achiziții publice, servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor. În toate domeniile, șpaga este regulă.

SHARE

Managerii din sănătate solicită comisioane între 5-20% din valoarea totală a facturilor, pentru atribuirea, buna derulare și plata la timp a contractelor pe care spitalul le încheia cu societăți comerciale, arată un raport al Direcției Naționale Anticorupție, care a analizat 41 de dosare de corupție deschise în perioada 2015-2017.

„Similitudinea modurilor de operare identificate, indiferent de tipul de unitatea medicală unde fapta a fost descoperită, ne demonstrează faptul că aceste practici sunt cunoscute de către firme și sunt o condiție asumată a obținerii/derulării optime a contractelor. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind «suplimentată» astfel încât să permită acordarea comisionului”, menționează procurorii.

Altfel spus, e foarte greu să obții un contract cu un spital din România fără să fii nevoit să achiți „comisionul”, pentru că aceasta este o practică larg răspândită în sistemul de sănătate din România.

„Au fost identificate mecanisme de fraudare a banului public în toate etapele caracteristice procesului de achiziție publică, respectiv în planificarea achiziției, în tribuirea contractului și în executarea acestuia. 

Prejudiciile aduse instituțiilor publice prin subcontractări/achiziții succesive sunt de sute de mii de lei. Acestea reprezintă sume cumulate pe parcursul lanțului contractual, instituția suportând o valoare a serviciilor/lucrărilor majorată în mod artificial, uneori plătind prețuri de zece ori mai mari decât prețul de achiziție inițial”, menționează raportul DNA.

O dată cu pandemia de coronavirus, am citit numeroase declarații ale autorităților guvernamentale și ale managerilor de spitale care se plâng că nu există suficient personal în spitale. 

Numai că, de multe ori, angajările nu se fac pe bază de compentență, ci pe bază de plic cu bani. 

Accesul personalului în sistemul medical prin intermediul mitei s-a realizat în situația finalizării studiilor de profil (începând cu proba practică și până la realizarea și susținerea proiectului de diplomă), precum și a angajării în spital a personalului calificat.

În ceea ce privește cazurile de mită la finalizarea studiilor de profil, se remarcă persistența unei conivențe infracționale pentru a promova examenele/ concursul (în toate etapele sale) prin fraudă.

Cadrele didactice se implicau în actul infracțional din cauza activării unor mecanisme de constrângere socială și de aderare la valorile și normele grupului de apartenență. Acestea erau dublate de sentimentul de injustiție socială trăit (unica plată legală îndreptățiți să o primească era de 4,5 lei/proiect coordonat). 

În același timp, elevii acceptau aceste practici pentru a evita eventualele consecințe negative. Exista percepția conform căreia dacă făceau lucrurile corect, însă fără să ofere mită, puteau fi dezavantajați”, se arată în documentul DNA.

Procurorii anticorupție dau și un exemplu concret: s-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1.500 euro, pentru asistent medical 2.500 euro, 1.000 euro pentru șofer de ambulanță și 1.000-1.500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3.000 - 5.000 euro).

„În ceea ce privește situația angajării în spital a personalului, fraudarea angajărilor s-a realizat atât la recrutarea și selecția din sursă internă, cât și din sursă externă”, menționează DNA.

41 cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc au fost în curs de cercetare sau au primit deja condamnări definitive doar între 2015 și 2017.

„În perioada 2018 - 2020 au fost prinși sau sunt în curs de condamnare 15 înalți demnitari și mari șefi din sistem. 

A fost nevoie de cinci ani pentru ca șeful Casei de Asigurări de Sănătate din Constanța să fie trimis 6 ani la pușcărie pentru că a primit vreo 110.000 eeuro mită de la clinici private (care l-au și denunțat) ca să le mânărească contractele de servicii medicale. Individul, pe nume Dragoș Poteleanu, a fost numit și a prestat în perioada guvernului USL-Ponta”, a scris expertul în sănătate Vlad Mixich.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.