De ce se reiau dosare precum Colectiv după pensionarea judecătorilor. Chichița ignorată

DE Ramona Ursu | Actualizat: 24.07.2018 - 22:54
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Cererea de pensionare a lui Valeriu Mihai Terceanu, judecătorul de la Tribunalul București care are în lucru dosarul „Colectiv”, a relansat în spațiul public discuția privind reluarea cauzelor, în situații similare.

SHARE

O reglementare legislativă de care toți politicienii au fugit, inclusiv vara aceasta, odată cu modificarea Codului de procedură penală, ar reglementa situația. Magistratul Cristi Danileț a explicat pentru Newsweek România ce se poate relua, de fapt, într-un proces pe parcursul căruia judecătorul face cerere de pensionare. 

Judecătorul a subliniat că, în această situație, „procesul nu se reia de la zero, ci este vorba doar despre probele importante, precum audierile martorilor sau ale părților. Și asta se poate întâmpla numai în situația în care acest lucru este solicitat de părți sau dacă consideră noul judecător că este necesar”.  

Cristi Danileț mai arată că la această situație s-a ajuns din cauza unui vid legislativ, nefiind o procedură legală standard care să reglementeze cum trebuie să se acționeze în situația în care, pe parcursul procesului, un judecător se pensionează. 

Noul cod de procedură penală, tot incomplet

Discuția privind pensionarea unui judecător și reluarea dosarelor a pornit toamna trecută. Atunci, Ana-Maria Dascălu, magistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție și membru al unui complet de trei judecători, a făcut cerere de pensionare, situație care a dus la reluarea dosarelor pentru cauze extrem de notorii, precum procesele în care sunt judecați Liviu Dragnea (dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman), Călin Popescu Tăriceanu (dosarul „Ferma Băneasa”) și Gabriel Oprea (dosarul „Limuzina”). 

Constantin Epure, magistrat la Curtea Supremă, explica, anul trecut, odată cu această situație, că „judecătorii care dispun hotărârea trebuie să fie aceiaşi cu cei care au participat la administrarea probelor din cursul procesului. Se impune reluarea cercetării judecătoreşti”. Care este procedura legală? 

În lipsa unei reglementări clare în Codul de procedură penală, care să arate cum decurge procesul în cazul pensionării unui judecător, Curtea Supremă a aplicat, anul trecut, în cazul judecătoarei Ana Maria Dascălu, două hotărâri ale CEDO, ambele din 2014, Cutean versus România și Beraru versus România

Citește și: Dosarul „Colectiv” ar putea fi reluat de la zero

Acum patru ani, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a sancționat România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin modificarea completului de judecată. CEDO arăta că „un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezența judecătorului care, în cele din urmă, se pronunță asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garanție importantă în procesul penal în cadrul căruia observațiile făcute de instanță cu privire la comportamentul și credibilitatea unui martor pot avea consecințe importante pentru inculpat. Prin urmare, o modificare adusă compunerii instanței de judecată ulterior audierii unui martor important ar trebuie să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv.”

Codul de procedură penală, care ar trebui să reglementeze situțiile de acest tip, astfel încât să nu mai existe posibilitatea ca, după pensionarea unui magistrat, unele dosare să fie rejudecate, iar altele nu, a fost modificat luna aceasta în Parlament. Deși mai multe aspecte esențiale au fost atinse, unele extrem de controversate, noul Cod de procedură penală susținut de PSD-ALDE nu reglementează și acest vid legislativ, care să poată fi aplicat în situația pensionării unui judecător. Noul Cod de procedură penală este în curs de analiză la CCR. 

Istoria dosarului „Colectiv”

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunță marți în cazul cerererii de pensionare făcute de judecătorul Valeriu Mihail Terceanu, cel care are în lucu dosarul „Colectiv”. Reamintim că dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul General, în 28 aprilie 2016. 

Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în urma incediului în care și-au pierdut viața 64 de oameni, iar peste 100 au fost răniți. Cristian și Daniela Niță, acționari la aceeași firmă, sunt acuzați de favorizarea făptuitorului și de sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri.  

Citește și: Părinții copiilor morți în Colectiv: Un dosar în care nu se grăbește nimeni. Un simulacru de proces!

Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei Golden Ideas Fireworks, care a livrat artificiile în club. Viorel Zaharia, artificierul firimei, este judecat pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. 

În 15 ianuarie 2018, judecătorii Tribunalului București au decis comasarea cauzei aflate pe rolul acestei instanțe cu dosarul aflat la Tribunalul Militar, în care doi angajați ai ISU, Antonia Radu și George Petrică Matei, sunt judecați pentru abuz în serviciu. Tot în dosarul „Colectiv” mai este jduecat și Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.