Tribunalul Bucureşti a respins marţi solicitarea DIICOT de redeschidere a dosarului în care erau anchetați colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, implicați în represiunea manifestației din 10 august 2018.
Hotărârea, pentru care nu există deocamdată motivarea judecătorului, a fost luată cu o întârziere de cinci luni, după ce doarul a fost plimbat între instanțe, până s-au decis magistrații cine are competență de soluționare.
Inițial, DIICOT a clasat întreg dosarul prin care erau anchetați fostul lider PSD Liviu Dragnea, fostul ministru al Internelor Carmen Dan și șefii din Jandarmerie. Ulterior, în august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului şi a dispus redeschiderea urmăririi penale doar în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.
Cele 3 căi prin care dosarul poate fi totuși deschis
Deși decizia Tribunalului București este definitivă, mai există șanse ca ancheta privind violențele din 10 august 2018 să fie redeschisă.
Prima cale prin care procurorii pot fi obligați să reînceapă investigațiile este o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care să ceară statului român redeschiderea dosarului.
Europarlamentarul USR PLUS Vlad Gheorghe, jurist și unul dintre cei care au depus plângere penală împotriva jandarmilor, pentru agresiune, a anunțat deja că va apela la această cale de atac.
Vlad Gheorghe se teme, însă, că toată procedura va dura foarte mulți ani și există riscul ca infracțiunile să se prescrie.
„În acest moment, ne temem că motivarea hotărârii Tribunalului București privind dosarul 10 august să nu dureze excesiv.
Am văzut deja că acesta a făcut ping-pong între instanțe, DIICOT arătându-și incapacitatea sau făcându-se intenționat că nu știe cine are competență de judecare a cererii de redeschidere a dosarului”, a declarat europarlamentarul pentru Newsweek România.
Orice acțiune este blocată pentru că fără motivare nu este clar care au fost argumentele prin care judecătorul a decis închiderea definitivă a dosarului.
Prin urmare, acțiunea la CEDO este o cursă contra cronometru, spune Vlad Gheorghe.
„Aceasta a fost miza de la început, cred eu, ăsta a fost jocul procurorilor. La CEDO vom câștiga sigur. Dar e important să câștigăm în timp suficient pentru a mai putea fi ancheta infracțiunile.
Deja au trecut peste doi și jumătate de la eveniment. Până la pronunțarea CEDO va mai trece minimum doi ani. Judecătorii europeni nu pot decât să ceară României să redeschidă dosarul. Așa încât, procurorii vor trebui să reia ancheta, care poate dura iar câțiva ani.
Și ajungem aproape de termenul de prescripție”, a declarat europarlamentarul, care a fost bătut de jandarmi pe 10 august 2018, agresiune care a fost și filmată.
Calea 2: plângeri penale împotriva procurorilor
O altă cale de atac depinde de motivarea dată de judecătorului de la Tribunalul București pentru hotărârea de a respinge redeschiderea dosarului.
„Există posibilitatea ca această decizie să fi fost dată pe procedură, judecătorul din camera preliminară putând să spună că dosarul a fost prost făcut de DIICOT și nici nu mai intră pe fond pentru că se oprește procedura și de aceea este respins.
E foarte probabil să fie un eșec de la DIICOT. Ceea ce e o mare problemă pentru România, căci vorbim de un parchet de elită, care a luat cu forța acest dosar de la Parchetul Militar, unde se cerceta.
La Parchetul Militar am fost audiat, ca parte în dosar. Când s-a mutat la DIICOT, nu s-a mai întâmplat nimic un an de zile. Nici o victimă nu a fost audiat. Apoi a venit acea soluție rușinoasă și apoi au făcut un dosar atât de prost încât să fie sigur să pice”, a menționat Vlad Gheorghe.
Europarlamentarul jurist arată că, în funcție de motivarea judecătorilor, victimele violențelor Jandarmeriei, din 10 august 2018, pot depune plângere penală împotriva procurorilor care s-au ocupat de dosar.
„Când vom avea acces la dosar și în funcție de motivare, căci e posibil ca judecătorul să fi descoperit ceva strigător la cer, discutăm despre răspunderi penale. E mai mult decât de răspundere pe zona de disciplină.
Inspecția Judiciară a respins pe bandă rulantă sesizările mele, procurorul de la DIICOT s-a pensionat și se bucură de pensia specială.
Dar când vom vedea dosarul, se va putea merge și pe zona penală. Eu am obligația să acționez dacă va reieși o dubios de mare neglijență”, a menționat europarlamentarul USR PLUS.
Calea 3: la Parchetul Militar și la Curtea de Apel
După ce a dispus clasarea întregului dosar penal privind violențele din 10 august, DIICOT a decis să ceară redeschiderea parțială a acestuia pentru infracțiuni pentru care erau vizați colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Partea din dosar în care au fost plângeri penale împotriva fostului lider PSD Liviu Dragnea, fostului ministru al Internelor Carmen Dan și șefilor înalți din Jandarmerie a rămas clasat.
Una dintre victimele din caz a contestat clasarea și e posibil ca judecătorii de la Curtea de Apel București să îi dea dreptate.
„Există un dosar făcut la Curtea de Apel, făcut de o altă victimă, dar nu am informații despre acesta. Dar nu sunt optimis în legătură cu nimic. Nu mă aștept la nici o surpriză”, a explicat europarlamentarul Vlad Gheorghe.
De asemenea, ministrul Justiției a amintit de o ancheta care este încă în desfășurare la Parchetul Militar.
„Din acea cauză aflată în cercetare la DIICOT s-a disjuns o parte către Secţia parchetelor militare şi acea parte îşi va urma cursul, va trebui să se continue ancheta în acea parte, referitoare în principal la interacţiunile jandarmilor subordonaţi, interacţiunile directe cu manifestanţii”, a menționat Stelian Ion.
