12 cercetători cer demiterea șefei IICCMER pentru abuzuri. Ce spune Toader. Guvernul face verificări

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 23.12.2021 - 13:07

12 cercetători din cadrul IICCMER o acuză pe președinta executivă a institutului, Alexandra Toader, de comportament abuziv, de umilirea cercetătorilor și a urmașilor foștilor deținuți politici, cerându-i premierului Nicolae Ciucă demiterea acesteia. 

SHARE

12 cercetători din cadrul IICCMER o acuză pe președinta executivă a institutului, Alexandra Toader, de comportament abuziv, de umilirea cercetătorilor și a urmașilor foștilor deținuți politici, cerându-i premierului Nicolae Ciucă demiterea acesteia. 

În replică, Alexandra Toader spune, într-un punct de vedere trimis la solicitarea Newsweek România, că toate acuzațiile formulate de cercetători sunt „falsuri, minciuni, respectiv, declarații fără niciun fundament real”.

Pe de altă parte, directoarea admite o parte din problemele semnalate de cercetători (precum cele cu fostul penitenciar Râmnicu Sărat, înlocuirea dr. Luciana Jinga din fruntea proiectului „Frontieriștii”, alocarea unor încăperi din institut către cercetători sau problemele cu sediul instituției), însă spune că cercetătorii au scos din context informații sau le-au „interpretat defăimător”.

Referitor la înlocuirea istoricului Luciana Jinga din fruntea proiectului de cercetare „Frontieriștii”, Alexandra Toader spune, în punctul de vedere pentru Newsweek România, că a luat această măsură din cauza „modului defectuos de organizare și desfășurare a unor activități specifice”. Pe de altă parte, dr. Luciana Jinga, transmite, pentru Newsweek România, că, până în prezent, conducerea nu i-a adus la cunoștință existența vreunor disfuncții privind modul în care a condus proiectul și că, dimpotrivă, IICCMER a primit felicitări pentru modul în care s-a derulat proiectul până acum. 

UPDATE: Guvernul a precizat, prin vocea consilierului Alexandru Muraru, că va analiza aspectele sesizate de cercetători și că, dacă acestea se confirmă „vor fi luate măsurile care se impun”. 

„Ca urmare a scrisorii deschise a salariaților de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România și Memoria Exilului Românesc, la nivelul Guvernului vor fi analizate toate aspectele sesizate și, dacă acestea se confirmă, vor fi luate măsurile care se impun. Instituțiile trebuie să funcționeze cu responsabilitate, angajate în misiunea lor, pentru a-și îndeplini scopul cu etică și profesionalism. Activitatea instituțiilor care trebuie să facă lumină cu privire la trecutul recent și să dezvolte proiecte memoriale, trebuie să fie transparentă, cu rezultate concrete”, a transmis, într-un răspuns al Guvernului, la solicitarea Newsweek România, Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului și reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei. 

 

O parte din Închisoarea Râmnicu Sărat nu mai are acoperiș, iar proiectul de amenajare al muzeului este tergiversat, spun cercetătorii

Scrisoarea deschisă adresată premierului Ciucă, remisă Newsweek România, este semnată de 12 cercetători din cadrul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), toți cu o vechime între 10 și 15 ani în institut: Simona Albu, dr. Dalia Bathory, dr. Ștefan Bosomitu, dr. habil. Cosmin Budeancă, dr. Liliana Corobca, dr. Irina Hasnaș, dr. Luciana Jinga, Adriana Moroianu, Constantin Petre, dr. Florin Soare, Gabriela Stoian, dr. Constantin Vasilescu. 

Cercetătorii IICCMER acuză tergiversarea proiectului Muzeul „Închisoarea tăcerii” de la Râmnicu Sărat, a cărei finanțare este prevăzută în PNRR. Aceștia spun că o parte din fostul loc de detenție comunist nu are în continuare acoperiș și că „există un pericol iminent de prăbușire”. 

„În fapt, în data de 5 februarie 2020, cea mai mare parte a acoperișului clădirii centrale a fostului penitenciar Râmnicu Sărat a fost afectat de o furtună, fapt ce expunea direct și în mod dramatic clădirea. În ciuda apelurilor repetate ale autorităților din Râmnicu Sărat, doamna Alexandra Toader nu a întreprins nicio măsură pentru a se interveni cu o reparație de urgență, fapt ce ar fi putut prezerva integritatea clădirii.

Chiar și în momentul de față, o parte a clădirii principale a fostei închisori nu are acoperiș, fiind astfel expusă intemperiilor, existând un pericol iminent de prăbușire.

Este posibil ca imobilul să nu supraviețuiască acestei ierni. Chestiunile de interes major ale conducerii vis-à-vis de prioritățile din cadrul acestui proiect s-au rezumat, în ultimii doi ani, la intenția de a instala un sistem de supraveghere video asupra sitului și la ideea de a începe demolarea clădirilor parazitare din interiorului sitului.

Instalarea unui sistem de supraveghere video nu are vreun fundament și nu reprezintă neapărat o urgență, în contextul în care la fața locului există un administrator care asigură paza incintei. Cât despre intenția de demolare a clădirilor parazitare, această decizie este cu atât mai discutabilă, cu cât demolarea acestora, în lipsa unui calendar imediat care să prevadă începerea lucrărilor de conservare și de reparații, poate periclita și mai mult integritatea monumentului”, spun istoricii. 

Citește și: Penitenciarul Râmnicu Sărat se prăbușește, așteptând să devină muzeu

Cercetătorii acuză și „lipsa de respect și considerație a doamnei Alexandra Toader față de victimele regimului comunist și față de urmașii acestora”, aceștia spunând că actuala președintă semnează cu mare întârziere răspunsurile la petițiile înaintate de foștii deținuți și rudele lor, prin care aceștia întreabă cum pot beneficia de indemnizațiile prevăzute de lege, iar multe din aceste răspunsuri încă nu au ajuns la petenți.

Cercetătorii spun că această problemă „a ajuns în mai multe rânduri în atenția Secretariatului General al Guvernului și la Comisiile de Abuzuri de la Senat și Camera Deputaților, și chiar dacă acestea au notificat Institutul, nu s-a luat nici o măsură pentru remedierea lor”. 

Alexandra Toader mai este acuzată că a anulat o serie de proiecte și evenimente ale IICCMER. Între ele, proiectul „Frontieriștii”, care i-a fost luat dr. Luciana Jinga, fiind „desemnat coordonator un coleg angajat în instituție în octombrie”, „Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat”, „Rețeaua memoriei”, o expoziție itinerantă „Comunismul în România”, o conferință despre alegerile fraudate de Partidul Comunist în 1946, o lucrare despre detenția feminină în comunism, pe motiv că „a fost realizat în proporție de 90% în mandatul predecesorului său”. 

Despre proiectul „Frontieriștii” și un interviu cu dr. Luciana Jinga citiți aici: Pe urmele frontieriștilor: a treia încercare de aflare a adevărului

FRONTIERIȘTII Cum a scăpat cel mai vechi șef de inspectorat de poliție din țară

EXCLUSIV Vinovații din dosarul „Frontieriștilor”, căutați pentru pedeapsă. Mărturii și documente

Cercetătorii spun că n-au voie să mai meargă în arhive și la biblioteci 

Cercetătorii o mai acuză pe Alexandra Toader că nu le aprobă participarea la sesiuni științifice, „sub pretextul că nimeni nu are dreptul de a vorbi în numele IICCMER în afara domniei sale”, iar aceștia sunt obligați să-și ia zile libere pentru a putea participa la evenimente științifice, dar și că a lăsat în aer un parteneriat încheiat cu Fundația „Gheorghe Ursu”, nedesemnând nici un cercetător pentru proiectul comun al Fundației și al IICCMER.

De altfel, Fundația „Gheorghe Ursu” a condamnat „blocajul de la IICCMER”, într-un comunicat de presă din 30 noiembrie, publicat în Observatorul Cultural. 

De asemenea, aceștia spun că președinta IICCMER nu le permite să meargă în arhive și la biblioteci: „a interzis cercetătorilor IICCMER să părăsească sediul instituției pentru a merge în documentare la arhive sau la biblioteci. Desigur, doamna Alexandra Toader nu a părut a înțelege că natura și chintesența muncii unui cercetător rezidă în activitatea pe care acesta o desfășoară documentându-se în arhive și biblioteci. Mai mult decât atât, doamna Alexandra Toader a impus angajaților IICCMER ca prezența la evenimente, conferințe sau sesiuni științifice să se facă doar cu acordul domniei sale”, acuză aceștia. 

Cercetătorii acuză ingerințe ale soțului Alexandrei Toader în activitatea IICCMER 

Cercetătorii IICCMER mai acuză și ingerințe ale soțului președintei Alexandra Toader în activitatea institutului: „domnul Cosmin Răducu Marinescu, soțul doamnei Alexandra Toader, exercită presiuni asupra personalului IICCMER, îndeosebi a prestatorilor de servicii, impunând decizii personale în numele soției domniei sale.

Acest fapt a dus la demisiile depuse de unii dintre acești prestatori de servicii sau, după caz, la demiterea unora dintre ei, în condițiile în care nu admiteau deciziile impuse de domnul Cosmin Răducu Marinescu”, spun aceștia, în scrisoarea deschisă adresată premierului. 

Cei 12 cercetători o acuză pe Alexandra Toader că „refuză constant dialogul cu cercetătorii din subordine, comunicarea făcându-se exclusiv prin note interne” și că aceasta ar externaliza diverse servicii din institut, sub pretextul că nu a găsit persoane potrivite pentru compartimentul administrativ, aceasta organizând concursuri în luna august, în care cei mai mulți oameni sunt în concediu. 

Din această cauză, ar fi apărut „ întârzieri la plata utilităților, a serviciilor de telefonie, de internet și de curățenie, care au fost temporar închise/sistate. Au existat întârzieri la plata domeniilor de internet ale IICCMER – ceea ce a dus la închiderea temporară a site-urilor instituției, dar și a adreselor de corespondență. Incapacitatea managerială a doamnei Alexandra Toader a dus la situații de-a dreptul ridicole.

Astfel, în anul 2021, IICCMER nu a reînnoit contractul cu RAPPS-SAIFI pentru imobilele în care își desfășoară activitatea. Din această cauză, există un pericol iminent ca instituția să fie evacuată din sediul actual”. 

Cercetătorii, puși responsabili peste toalete și bucătărie 

Cercetătorii o mai acuză pe Alexandra Toader și că i-ar fi obligat să vină la muncă și pe cei care manifestau simptome de COVID, iar la scurtă vreme, în institut a izbucnit un focar. 

Mai mult, președinta IICMER i-a obligat pe cercetători și pe vicepreședintele instituției să fie responsabili de toaletele, birourile, holurile și bucătăriile instituției, fără ca aceste atribuții să existe în fișa postului.

„Scopul direct al ordinelor a fost acela al umilirii si înjosirii angajaților, inclusiv a vicepreședintelui IICCMER, dl. Adrian Niculescu, prin desemnarea acestuia drept responsabil cu toaletele din instituție.”

Prezentăm un fragment din documentul prin care Alexandra Toader i-a desemnat responsabili pe cercetători inclusiv cu toaletele și bucătăria:

Fragment din ordinul prin care cercetătorii devin responsabili de anumite încăperi, inclusiv de baie și bucătărie, din ICCMER, consultat de Newsweek România. 

Întreaga scrisoare semnată de cei 12 cercetători din IICCMER o puteți citi integral aici:

 

Alexandra Toader spune că scrisoarea cercetătorilor conține „falsuri, minciuni”, dar admite că o parte din problemele semnalate sunt reale

Președinta executivă a IICCMER, Alexandra Toader, respinge acuzațiile formulate de cercetători, acuzându-i că au scos din context informații sau au interpretat „defăimător” anumite informații. 

Totuși, Alexandra Toader recunoaște o parte din problemele semnalate de cei 12 cercetători, ea spunând că principala nemulțumire a acestora fiind, de fapt, că a dispus ca orice achiziție din cadrul proiectelor de cercetare să nu se mai deruleze doar de către cercetători, ci împreună cu responsabilul de achiziții publice și că a impus planificarea activității în cadrul proiectelor în care cercetătorii sunt implicați. 

Alexandra Toader spune, în răspunsul transmis la solicitarea Newsweek România, că sunt necesare intervenții de urgență la fostul penitenciar Râmnicu Sărat și că așteaptă fondurile necesare pentru intervenția de urgență. 

Ea admite și că a înlocuit-o pe dr. Luciana Jinga din fruntea proiectului de cercetare „Frontieriștii”, spunând că a luat această măsură din cauza „modului defectuos de organizare și desfășurare a unor activități specifice” și că decizia este „o măsură internă”. 

Alexandra Toader respinge acuzația cercetătorilor privind faptul că li se interzice să participe la sesiuni științifice, spunând că doar atunci când au vrut să participe „în nume personal” au fost nevoiți să-și ia zile libere. O altă acuzație pe care actuala președintă a IICCMER o respinge se referă la implicarea soțului ei în activitatea institutului, ea spunând că acesta nu are „nici o relație contractuală” cu IICCMER. 

Alexandra Toader admite că le-a dat cercetătorilor în grijă încăperile din institut, spunând că a recurs la acest lucru din lipsa de personal administrativ.

„Este legal și de bun simț să ai grijă de resursele care nu îți aparțin, dar de care beneficiezi”, spune aceasta, în punctul de vedere trimis Newsweek România

O altă problemă pe care Alexandra Toader o recunoaște se referă la sediul IICCMER, menționând că „în acest moment, contractul de locațiune a expirat, dar au fost inițiate toate demersurile legale în rezolvarea problemei” și că „temerile angajaților sunt nefondate”. 

Referitor la petițiile urmașilor foștilor deținuți politici, spune că în această vară a fost un flux mare de petiții, motiv pentru care au existat „unele întârzieri”, însă „nu am cunoștință, până la acest moment, de existența unor petiții fără răspuns sau nemulțumiri ale petenților”. 

Despre colaborarea cu Fundația Gheorghe Ursu, Alexandra Toader spune că „proiectul a fost tratat cu superficialitate de partenerul nostru instituțional” și că proiectul a stagnat, „dar nu din vina IICCMER”. 

Mai jos, citiți punctul de vedere transmis de președinta executivă a IICCMER, Alexandra Toader, la scrisoarea deschisă a cercetătorilor institutului:

 

Și fostul șef al IICCMER, vizat de o plângere penală și implicat în numeroase scandaluri 

Și fostul șef al instituției, Radu Preda, în prezent suspendat de episcop din funcția de paroh al unei parohii din Munchen, este vizat de o cercetare penală, după ce actuala conducere a IICCMER a depus o plângere la DNA, acuzând cheltuirea în mandatul lui Radu Preda a aproape 1,9 milioane de lei pe consultanță, pentru amenajarea Memorialului Râmnicu Sărat, în timp ce acoperișul fostului penitenciar se prăbușea. Prejudiciul de aproape 1,9 milioane de lei a fost stabilit în urma unui control al Curții de Conturi. 

Radu Preda a sugerat, pe Facebook, că plângerea a fost depusă acum pentru că se va întoarce în țară, el atacând-o pe Alexandra Toader și spunând că „memoria recentă a fost, mai ales în ultimele luni, ideologizată, înregimentată politic și, mai grav, gestionată fără profesionalism”. 

Citește și: IICCMER reclamă la DNA banii cheltuiți de ex-șeful Radu Preda pe consultanță pentru Râmnicu Sărat

Pe de altă parte, conform unui alt raport al Curții de Conturi din 2017, conducerea institutului cheltuise aproape 10.000 de lei pe mese de protocol, iar Radu Preda făcuse, între 2014 și 2017, 30 de deplasări externe, inclusiv o vizită de o săptămână în Statele Unite, care fusese decontată fără memorandum.

În 2019, Fundația Konrad Adenauer anunța IICCMER că întrerupe colaborarea, pentru că „nu se mai îndeplinesc condițiile necesare pentru un parteneriat între instituții“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.