Localitatea în care s-a dat bătălia prin care Ștefan cel Mare a salvat Moldova de otomani. N-a fost o victorie
Localitatea în care s-a dat bătălia prin care Ștefan cel Mare a salvat Moldova de otomani se află în județul Neamț și abia de mai adună 1.800 de suflete în zilele noastre. Dar ea a văzut, acum 550 de ani, una dintre marile înfruntări moldo-otomane din istorie.
În anul 1502, Ștefan cel Mare, deja bătrânul voievod al Moldovei i se confesa medicului venețian Matteo Muriano, dezvăluind că a purtat 36 de războaie, din care a învins în 34.
„Eu sunt înconjurat de dușmani din toate părțile și, de când sunt domnul acestei țări, am purtat 36 de lupte, din care am fost învingător în 34 și am pierdut două”, îi mărturisea Ștefan acestuia.
Dar una dintre așa-zisele înfrângeri de pe câmpul de luptă s-a dovedit a fi, de fapt, cheia împiedicării cuceririi Moldovei de către oastea otomană condusă de însuși Mahomed al II-lea, cel care în 1453 intrase triumfător în Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, emnându-i actul de deces.
Ștefan cel Mare, înfrânt în doar două bătălii din cele 36 purtate
Cele două înfrângeri la care se referea marele voievod erau cea de la Războieni-Valea Albă, din 1476 și cea suferită la primul asediu al Chiliei, din iunie 1462, când n-a reușit să treacă peste rezistența garnizoanei polono-valahe din cetate.
Totuși, el avea să-și ia revanșa în ianuarie 1465, când a cucerit cetatea Chiliei, pe care a pierdut-o din nou în 1484, în fața sultanului Baiazid al II-ea.
Dar cu prima bătălie e o altă poveste, mult mai complicată, intresantă și importantă pentru istoria Moldovei.
Citește și: Enigma morții lui Ștefan cel Mare: De ce niciun medic al lumii nu a reușit să-l vindece pe domnitor
Comuna Războieni este situata in județul Neamț, fiind formată din satele Borșeni, Războieni, Războienii de Jos (reședința), Valea Albă și Valea Mare.
Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malurile râului Valea Albă.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Uscați, făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț,
Așezarea Uscați, numită astăzi Războienii de Jos, este menționată pentru prima dată în documentul din 26 octombrie 1439, când aparținea lui Ion Uscatu și căruia pentru servicii credincioase i s-a confirmat stăpânirea de către fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan Voievozi, după cum scrie site-ul comunarazboieni.ro.
Denumirea Războieni apare la 31 martie 1612, ea datorându-se marii bătălii ce a avut loc pe aceste meleaguri la 26 iulie 1476.
La ora actuală, conform recensământului din 2021, comuna mai adăpostește ceva mai puțin de 2.000 de oameni.
Dar acum 550 de ani, în vara lui 1476, zona a fost invadată de oșteni, mai ales de zecile de mii de ieniceri din armata sultanului Mahomed al II-lea, cel care în 1453 cucerise Constantinopolul.
Mahomed era dornic să rezolve problema „nesupunerii beiului Moldovei” prin cucerirea totală a principatului.
Era nemulțumit nu doar pentru că acesta nu plătise tributul de trei ani, ci și fiindcă umilise aramta otomană condusă de Soliman Pașa, guvernatorul Rumeliei, în bătălia de la Vaslui-Podul Înalt din ianuarie 1475.
Sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul a condus armata otomană, vrând să supună total Moldova
De data aceasta, sultanul s-a pus el însuși în fruntea unei uriașe oștiri căreia i s-au adăugat pe parcurs și forțele lui Laiotă Basarab, domnul Țării Românești.
La 13 mai 1476, Mahomed al II-lea a plecat din Adrianopol în fruntea unei armate de-a dreptul uriașe, 150.000 de oameni, unii spun că ar fi fost vorba chiar de 200.000, căreia Laiotă Basarab i-a mai adăugat încă 12.000 de luptători.
Ca și în alte situații, Ștefan cel Mare se regăsește singur în fața primejdiei, fără alt ajutor din lumea creștină, chiar dacă Papa îl numise „atlet al lui Hristos” după victoria de la Vaslui. Dar cu vorbe nu se câștiga o bătălie cu „monstrul” Semilunii.
În plus, padișahul dă ordin ca tătarii să treacă Nistrul, ei înaintând spre Suceava, dar sunt învinși la Ștefănești de oastea voievodului la 12 iunie și se retrag.
Citește și: Câte războaie a purtat Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei? „Am fost învingător în 34”
Deși victoria e categorică, Ștefan e obligat să lase o parte din răzeși să revină la casele lor pentru a vedea urmările jafurilor tătărești asupra gospodăriilor și familiilor lor.
Astfel, domnul Moldovei rămâne cu o rmată estimată la doar 12-15.000 de oameni în fața a 150.000-200.000 de inamici. Dar nu era în firea voievodului să se descurajeze.
Cum a procedat și în cazul unor bătălii anterioare, Ștefan cel Mare a recurs la tactica pământului pârjolit și distrugerea punctelor strategice care erau în calea inamicului.
Apoi a întărit un fort la Pârâul Alb - sau Valea Albă - acolo unde Ștefan și-a masat mica armată. De aceea, lupta a rămas în istorie și drept Bătălia de la Valea Albă sau Războieni-Valea Albă.
El a ademenit armata otomană spre tabăra fortificată de la Valea Albă, care, din punct de vedere tactic, oferea condiții favorabile pentru desfășurarea unei bătălii de apărare.
Spre uimirea lui Mahomed, voievodul a atacat primul, la 25 iulie 1476, și chiar a reușit să respingă primele valuri ale turcilor.
Citește și: Cum a pierdut Ștefan cel Mare tronul Moldovei? A fost înlocuit de un văr. Cât a durat situația?
Apoi, cu mult eroism, moldovenii au respins atacul uriaș al turcilor, ceea ce l-a făcut pe Mahomed să intre el însuși în luptă, pentru a-și inspira trupele.
Până la urmă, disproporția de forțe și-a spus cuvântul, iar Ștefan a fost nevoit să se retragă.
Totuși, pierderile sale au fost de doar 1.000 de oameni - 200 uciși și 800 luați prizonieri - în timp ce turcii au pierdut aproximativ 30.000 de oameni, după cum nota cronicarul polonez Jan Dlugosz.
Mahomed s-a simțit încurajat după retragerea ordonată de Ștefan și, dornic de răzbunare, s-a îndreptat spre Suceava, Cetatea de Scaun.
Dar încercarea de a o cuceri a eșuat lamentabil în fața apărătorilor cetății conduși de portarul Sucevei, Șendrea, cumnatul lui Ștefan.
Pe rând, Hotinul, apărat de starostele Vlaicu și Neamțul, aflat în grija hatmanului Arbore, au ieșit învingătoare în fața asediului trupelor otomane.
Așa se face că, în ciuda aparentei victorii pe câmpul de luptă de la Războieni, Mahomed Cuceritorul a renunțat să mai atace Chilia și Cetatea Albă, ordonând întoarcerea acasă.
Nici retragerea nu i-a fost ușoară, el fiind hărțuit în permanență din spate de noua oaste adunată între timp de voievodul Moldovei.
Citește și: Ce soție de domnitor a dat numele dinastiei Mușatinilor? A fost stră-străbunica lui Ștefan cel Mare
Astfel, Ștefan cel Mare a reușit să transforme o înfrângere în victorie, iar timp de încă 10 ani, până spre 1486, el a continuat să nu plătească tribut, planul otoman de cucerire a Moldovei eșuând.
De aceea, deși e trecută la capitolul înfrângeri”, marea înfruntare de la Războieni-Valea Albă de acum 550 de ani s-a dovedit a fi, prin pierderile cauzate armatei otomane, cheia împiedicării cuceririi Moldovei de către cel care supusese Contantinopolul, capitala mărețului Imperiu Bizantin.