Descoperire arheologică rară în România. O locuință neolitică de acum 6.500 de ani, găsită lângă București
Descoperire arheologică rară în România. Specialiștii Muzeului Municipiului București au găsit, într-un sit de lângă Capitală, o locuință neolitică nearsă datând de acum aproximativ 6.500 de ani, ce aparține culturii Gumelnița.
O descoperire arheologică majoră a fost făcută în situl arheologic de la Glina-Bălăceanca, situat în sud-estul Bucureștiului.
Aici, arheologii au scos la lumină mai multe locuințe aparținând culturii neolitice Gumelnița, dintre care una era nearsă.
Descoperire arheologică legată de cultura Gumelnița
Anunțul a fost făcut de Muzeul Municipiului București, într-o postare pe pagina de Facebook.
Descoperirea a fost făcută în a treia săptămână de activitate în situl arheologic de a Glina-Bălăceanca.
„În secțiunea S1-A am finalizat cercetarea mai multor complexe adâncite.
Două dintre acestea, datate în perioada Gumelnița, impresionează prin dimensiuni – depășesc 2,5 m adâncime și au baza cu un diametru de aproximativ 2 m – fiind interpretate, cel mai probabil, drept gropi pentru păstrarea proviziilor.
Interesant este faptul că ele afectează o serie de contexte mai vechi, aparținând culturii Boian, care par să facă parte dintr-un sistem coerent de șanțuri sau amenajări de delimitare”, se scrie în postarea MMB.
Una dintre cele mai interesante descoperiri a fost o figurină antropomorfă păstrată intactă peste milenii.
„În S1-C, imaginea unei locuințe gumelnițene nearse devine din ce în ce mai bine conturată.
Resturile pereților din lut galben, șanțurile stâlpilor de susținere, amprentele acestora, podelele din lut bătătorit refăcute succesiv și o vatră construită pe un soclu special amenajat ne permit să reconstituim, pas cu pas, modul în care era construit și utilizat spațiul domestic acum aproximativ 6.500 de ani.
În nivelul de abandon al locuinței au fost descoperite vase sparte pe loc, unelte din os și silex, obiecte din lut și, poate cea mai frumoasă descoperire a săptămânii, o figurină antropomorfă păstrată intactă”, a mai transmis muzeul.
A continuat, de asemenea, cercetarea unei locuințe din epoca timpurie a bronzului, cultura Glina, unde au fost găsite numeroase fragmente ceramice.
„Nici secțiunea S3 nu s-a lăsat mai prejos. Aici continuă cercetarea unei locuințe incendiate din epoca timpurie a bronzului (cultura Glina), acoperită de un bogat nivel de abandon, din care provin numeroase fragmente ceramice, resturi faunistice, piese litice și alte obiecte.
Printre acestea se remarcă mai multe rotițe miniaturale din lut ars, unele decorate prin incizare, detalii care reproduc caracteristicile roților reale și ne oferă informații prețioase despre aceste reprezentări miniaturale”, se ma precizează în potarea muzeului.
Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n.
Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul.
Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen-Karanovo VI), ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.
Evoluția culturii Gumelnița-Kocadermen-Karanovo VI se încheie progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavodă, considerate de către numeroși cercetători ca fiind primi indo-europeni.
