Descoperire arheologică de excepție. „Venus din Păuleni”, o statuetă veche de 6.000 de ani, găsită în Harghita

„Venus din Păuleni”, o figurină din lut reprezentând o siluetă feminină, care, potrivit specialiștilor, ar avea o vechime de circa 6.000 de ani, a fost descoperită recent în situl „Dâmbul Cetăți”' din localitatea harghiteană Păuleni-Ciuc.

Descoperirea vine după ce, tot anul acesta, arheologii au scos la lumină o altă reprezentare artistică, tot o statuetă feminină, veche de 7.500 de ani, în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, Covasna.

„Venus din Păuleni”, creată de oamenii din cultura Cucuteni

Obiectul descoperit la Păuleni aparține culturii Cucuteni (4500-4050 î. Hr.) și a fost găsit odată cu reluarea săpăturilor în acest sit.

„Campania arheologică din 2026 de la Păuleni-Ciuc 'Dâmbul Cetății' a început cu o descoperire din prima zi.

Colegii noștri arheologi au reluat săpăturile în situl de pe Dâmbul Cetății, iar prima descoperire din acest an este o mică statuetă antropomorfă (idol feminin), din Eneolitic, aparținând culturii Cucuteni (4500-4050 î.Hr.).

Modelată din două bucăți de lut lipite, statueta a fost apoi arsă. Condițiile de mediu au făcut ca aceasta să se crape în zona lipiturii.

Citește și: Diadema de la Gherăseni, remarcabila bijuterie lăsată în urmă de hunii lui Attila. A aparținut unei prințese

Datorită artei modelării obiectelor din lut, cucutenienii sunt cunoscuți drept cei mai iscusiți meșteri ai Europei eneolitice” se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe.

Conform sursei citate, primele informații despre acest sit datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar primele săpături arheologice au fost efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea de arheologul Szekely Zoltan.

„Acesta este unul dintre cele mai importante și complexe situri arheologice din Transilvania.

Săpăturile sistematice realizate de-a lungul deceniilor au scos la iveală locuințe, unelte, arme, obiecte de cult și o cantitate impresionantă de ceramică pictată, oferind istoricilor detalii prețioase despre comunitățile preistorice din zona depresionară a Ciucului”, mai precizează reprezentanții muzeului.

Cercetările de la Păuleni-Ciuc sunt finanțate de Ministerul Culturii, prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice.

Figurina feminină găsită la Sfântu Gheorghe, veche de 7.500 de ani

O altă descoperire arheologică importantă a fost făcută anul acesta în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna, unde cercetările preventive pentru extinderea infrastructurii edilitare au dus la găsirea unei statuete din lut veche de peste 7.500 de ani.

Arheologul Dan-Lucian Buzea a precizat că săpăturile au scos la iveală urmele unei așezări neolitice datate între anii 5800 și 5500 î.Hr., aparținând culturii Starcevo-Criș, una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei.

Citește și: Descoperire arheologică. Un vas cu text în greacă, găsit într-o cetate dacică de pe vremea lui Burebista

Mai mult, într-o locuință veche de peste șapte milenii, printre fragmente de vase, urme de lut ars și cărbune, arheologii au găsit și o mică statuetă feminină, de aproximativ 6 centimetri.

Aceasta ar fi putut avea un rol ritualic, fiind folosită ca ofrandă, amuletă sau obiect legat de fertilitate ori protecția locuinței.

„Este o statuetă modelată din lut, o statuetă, să spunem așa, tip coloană, foarte interesantă, cu trăsături, cu ochi reliefați, cu moț, cu un pic de coafură relevată prin niște mici incizii în zona podoabei capilare, cu brațe stilizate, sâni, deci o piesă deosebit de importantă și unică în felul ei, pentru că nu mai sunt multe piese de acest gen”, a declarat, pentru Agerpres, arheologul Dan Buzea.

Citește și: Cea mai mare fortificație din Epoca Bronzului, din Europa, se află în România. Are o vechime de 3.500 de ani

Specialiștii Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au demarat procedurile pentru clasarea statuetei în categoria Tezaur.