De ce Imperiul roman a interzis purtarea părului lung? Același lucru l-a făcut și Nicolae Ceaușescu în România
Imperiul roman a interzis purtarea părului lung în capitala Roma și împrejurimi. Peste 1.500 de ani, în România comunistă condusă de Nicolae Ceaușescu, se instituia aceeași interdicție, doar că la nivelul întregii țări.
Purtarea părului lung a fost interzisă în anul 416, în orașul Roma și în împrejurimile sale, de împăratul Honorius..
Această reglementare, care interzicea și purtarea hainelor din blană, a intrigat istoricii timp de decenii.
1.500 de ani mai târziu, în România comunistă, același lucru îl făcea și Nicolae Ceaușescu, pedeapsa putând ajunge chiar și până la cea cu închisoarea.
Părul lung, o modă printre cetățenii romani inspirată de popoarele barbare
De ce se preocupa puterea imperială de coafura cetățenilor săi? Erau oare străzile Romei pline de străini cu părul lung?
Un articol al istoricului Javier Arce, publicat în revista Pyrenae, oferă o explicație surprinzătoare: adevărații vizați de lege nu erau popoarele barbare, ci chiar romanii înșiși, care le imitau moda.
O tendință care, în opinia autorităților, reprezenta un pericol pentru stabilitatea socială.
Citește și: De ce se spune că ”banii n-au miros”? Expresia îi aparține împăratului care a ridicat Colosseumul roman
Pe 12 decembrie anul 416, de la Ravenna - unde își avea reședința împăratul Honorius -, a fost emis un decret către Probianus, prefectul orașului Roma.
„Ordonăm ca nimănui să nu i se permită să poarte părul lung (maiores crines) în incinta orașului nostru sacru.
Nimănui, nici măcar sclavilor, nu li se va permite să poarte haine din blană (indumenta pellium), iar dacă vreun om eliberat va încălca această lege, nu va scăpa de pedeapsă; iar dacă este sclav, va fi pedepsit cu muncă în folosul public”, se scria ăn decretul imperial, conform labrujulaverde.com.
Reglementarea nu se limita la oraș, ci se extindea și asupra regiunilor înconjurătoare.
Contravenienții, în funcție de statutul lor juridic - oameni liberi, oameni eliberați sau sclavi - se confruntau cu pedepse diferite.
Ipoteza lui Arce indică drept explicație faptul că cei care purtau acele șuvițe lungi erau, de fapt, cetățeni romani care adoptaseră moda popoarelor străine.
Romanii imitau moda popoarelor germanice
O tendință care, potrivit autorului, era larg răspândită: la începutul secolului al V-lea, moda germanică în materie de îmbrăcăminte și coafură era obișnuită în Roma, astfel încât se putea vorbi de o „germanizare” a romanilor.
Nu doar părul lung era legiferat, ci exista un adevărat cod vestimentar pentru controlul societății.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
Legea din 416 nu a fost un caz izolat. Împărații romani se preocupaseră de secole de aspectul exterior al cetățenilor lor.
Octavian Augustus, primul împărat roman, ordonase deja ca nimeni să nu se prezinte în Forum fără toga romană, veșmântul tradițional.
Împăratul Alexandru Severus, în secolul al III-lea, a stabilit un cod vestimentar detaliat, astfel încât fiecare grup social să poată fi identificat cu ușurință: funcționarii trebuiau să se distingă prin îmbrăcămintea lor, iar sclavii trebuiau să fie ușor de recunoscut de către poporul roman prin ținuta lor.
Codul vestimentar urma să prevină potențiale revolte populare, iar populația liberă nu trebuia să se amestece sau să fie confundată cu sclavii.
În mod similar, alte legi din Codex Theodosianus — culegerea oficială a legilor imperiale - interziceau folosirea anumitor articole vestimentare de origine orientală, precum cizmele împodobite cu perle (tzangae) sau pantalonii (brachae).
Preocuparea principală era clară: menținerea ordinii sociale și ierarhice.
Îmbrăcămintea și coafura erau semne de statut care permiteau recunoașterea fiecărei persoane.
Când aceste semne deveneau neclare, riscul de conflicte și revolte creștea.
Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia
Un mileniu și jumătate mai târziu, în România comunistă, Nicolae Ceaușescu făcea același lucru ca împăratul Honorius.
Ca să poți purta păr lung în comunism aveai nevoie de o adeverință fără de care riscai să ajungi la pușcărie.
Păr lung aveau voie să poarte artiștii, dacă le servea actului artistic. Acest lucru reiese din adeverința de mai jos eliberată actorului Eusebiu Ștefănescu.
După cum se vede, pe baza ei actorul primea acordul Miliției și al Securității comuniste să poarte părul lung deoarece așa cerea un rol pe are-l avea de interpretat.
Altfel, în anii 70 și în anii 80 riscai chiar pușcăria dacă purtai păr lung. În cel mai bun caz erai tuns de către organele de miliție.
Părul lung era văzut de autorități drept o modă capitalistă care nu reprezenta valorile adevărate ale noii societăți socialiste pe care România o construia i ale „omului nou”, de tip comunist.
Nerespectarea acestei interdicții echivala cu o revoltă și împotrivire la adresa sistemului comunist.
