Până la 22 decembrie 1989, Securitatea era Direcția principală de represiune a regimului Ceaușescu. După fuga acestuia, șeful Departamenului Securității Statului, Iulian Vlad ordonă subordonaților să nu mai acționeze ofensiv. Mulți dintre aceștia își depuseseră deja armele.
De facto, Armata devine principala instituție de forță a statului român.
Câteva zile mai târziu, Consiliul Frontului Salvării Naționale decide dizolvarea oficială a Deparatamentului Securității Statului.
Nicolae Militaru apare pe 22 decembrie în grupul condus de Ion Iliescu și se implică în coordonarea unor unități militare din jurul Bucureștiului și începe să-și recâștige influența.
Generalul Nicolae Militaru, ministrul Apărării, la 29 decembrie 1989 - Foto: Agerpres
A doua zi după execuția soților Ceaușescu, la 26 decembrie, Ion Iliescu îl numește pe Nicolae Militaru în funcția de ministru al Apărării, înlocuindu-l pe Victor Stănculescu. Tot atunci este avansat în gradul de general de armată.
Militaru fusese marginalizat de Nicolae Ceaușescu în 1978, după ce fusese identificat ca având legături cu GRU, serviciul de informații militar sovietic. Drept urmare, în perioada 1978–1989, a fost ținut în funcții secundare, izolat de decizia militară.
Militaru a supervizat lupta cu „teroriștii“
Între 26 și 31 decembrie, Militaru a supervizat operațiunile militare din Capitală și din alte orașe în contextul zvonurilor despre „teroriști“. Rezultatul: în intervalul 22- 30 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, au fost 857 de morți și 2.382 de răniți.
Nicolae Militaru a pensionat mai mulți generali și colonei, aducând în locul lor cadre bănuite a fi avut legături cu structurile sovietice, fapt care a generat o puternică mișcare de protest.
Ca urmare, apare Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA).
Pe 16 februarie 1990, în urma presiunilor interne și a scandalului public, este demis din funcția de ministru al Apărării și trecut în rezervă. Nicolae Militaru a încetat din viață la 27 decembrie 1996.
În „Dosarul Revoluției“, Ion Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice realizată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept interna-ţional şi 409 cazuri de suferinţe mari“, arată rechizitoriul procurorilor militari.
Înființarea SIE și numirea lui Mihai Caraman
La 3 ianuarie 1990, Ion Iliescu îl cheamă pe Mihai Caraman, general de brigade în rezervă, la discuții, iar, la 18 ianuarie, îl numește adjunct la MApN și comandant al Centrului de Informații Externe, cu rang de secretar de stat. CIE devine apoi Serviciul de Informații Externe.
Mihai Caraman fusese decorat de KGB după ce, în anii ’60, în calitate de rezident al agenturii de spionaj române la Paris, a recrutat mai mulți angajați NATO, obținând astfel planurile secrete privind reacția în cazul unui atac sovietic, inclusiv pozițiile în care se aflau armele nucleare. Informațiile au fost livrate către URSS, Caraman find decorat pentru acestea.
Mihai Caraman
La acea vreme, sediul NATO se afla la Paris, iar lovitura a fost resimțită din plin. Sediul a fost mutat la Bruxelles, în urma acțiunilor de infiltrare conduse de Mihai Caraman.
Evident, numirea lui Mihai Caraman la conducerea SIE în a stârnit nemulțumirea în mai multe capitale occidentale.
În 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO transmite neoficial că nu va vizita Bucureștiul atât timp cât Caraman va conduce SIE. Motivul era evident: o țară care dorea să adere la NATO nu putea avea ca șef al Serviciuui de Informații Externe un personaj care spionase NATO.
În fața acestui ultimatum, la 22 aprilie 1992, președintele Ion Iliescu îl pensionează pe Mihai Caraman și îl avansează gradul de general-colonel.
Caraman a murit la 95 de ani, pe 25 iulie 2024.
Numirea lui Măgureanu la SRI
La 25 martie 1990, se înființa Serviciul Român de Informații prin Decretul nr. 181 al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Decizia a venit pe fondul conflictului interetnic de la Târgu Mureș din 19 și 21 martie 1990, soldat cu moartea a cinci persoane și sute de răniți.
Virgil Măgureanu fusese prezent alături de Ion Iliescu încă de pe 22 decembrie 1989, și făcea parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale.
Astfel, primul director al SRI, numit de Ion Iliescu, a fost Virgil Măgureanu (născut Asztalos), fost lector universitar în cadrul Academiei de Studii Social-Politice „Ştefan Gheorghiu“ și colaborator al Securității cu numele de cod „Mihai Mihăilă“.
El fusese încadrat la Direcția de Informații Externe și avea misiunea de a participa la redactarea buletinului informativ al cărui destinatar era preşedintele Nicolae Ceauşescu.
Inculpat în Dosarul Mineriadei alături de Ion Iliescu
Conlucrarea lui Virgil Măgureanu avea să se vadă la Mineriada din 13-15 iunie 1990, dar și la evenimentele de după. Numele său este legat și de Mineriada din 1991, în urma căreia a fost dat jos Guvernul Petre Roman. Opt persoane, printre care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul șef SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical al minerilor Miron Cozma sunt inculpați în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Ei sunt acuzați de infracțiuni contra umanității. Alături de aceștia mai sunt inculpați generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu și colonelul în rezervă Petre Peter.
Primirea la Palatul Cotroceni de către Ion Iliescu a unei delegații a minerilor, condusă de Miron Cozma - Foto: Agerpres
Dosarul a fost trimis în judecată abia în aprilie 2025. „În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane“, arată procurorii.
Virgil Măgureanu avea să fie șeful SRI până în 1997, când a demisionat. Acum are 84 de ani și a fost prezent la funeraliile lui Ion Iliescu.
