Cine a fost negustorul albanez care a ajuns domnitor în Țările Române? A întemeiat o adevărată dinastie, iar numele acesteia stă, astăzi, la loc de cinste în galeria marilor familii domnitoare ale României. De asemenea, a stabilit definitiv capitala Munteniei în București.
Cine a fost negustorul albanez care a ajuns domnitor în Țările Române? A întemeiat o dinastie
Probabil că nimeni nu s-ar fi gândit ce avea să reușească în viață micul Gheorghe, născut în Imperiul Otoman, la 1600, ca fiu al unui anume Matei Ghika, albanez de origine.
La maturitate, Gheorghe Ghika, transformat apoi în Ghica, ajunsese în Moldova, ca negustor, pentru ca mai apoi, sub domnia lui Vasile Lupu să i se acorde diverse dregătorii, funcții importante.
A devenit chiar și vornic al Țării de Jos, adică de conducător a jumătate din principat, sigur, subordonat voievodului.
Citește și: Ce domn al Moldovei a fost supranumit „Voievodul săracilor”? Cât de crud era cu marii boieri?
Având nevoie de un om credincios la Poartă, Lupu îl trimite la Istanbul ca reprezentant al său, loc unde Ghica și-a făcut multe relații pe care le-a folosit, ulterior, în beneficiul personal.
Așa se face că la începutul lui 1658, după mazilirea lui Gheorghe Ştefan, care a refuzat să se prezinte în faţa sultanului, Ghica a fost numit domn al Moldovei de marele vizir Mehmed Küprülü, şi el de origine albaneză, conform enciclopediaromaniei.ro.
Astfel, Gheorghe Ghica a fost domn al Moldovei între martie 1658 - noiembrie 1659 şi al Ţării Româneşti, noiembrie 1659 – septembrie 1660.
Astfel, fostul negustor devenit voievod a ajuns să întemeieze una dintre dinastiile importante ale Țărilor Române, care a dat acestora aproape o duzină de domnitori, iar, mai târziu, în secolul 19, chiar și doi prim-miniștri.
Domnia primului Ghica din dinastie a fost marcată, încă de la instalarea pe tronul Mușatinilor, de încercările foștilor domnitori, Gheorghe Ștefan (în primăvară) și Constantin Șerban (în toamnă), de a-l înlătura.
Grigore I Ghica, fiul și urmașul la tron al lui Gheorghe Ghica, întemeietorul dinastiei Ghiculeștilor - Foto: arhiva
Ghica reușește să respingă atacurile acestora, prin forțe propii, în primul caz, și cu ajutorul tătatilor, în al doilea.
După doar un an și jumătate, în noiembrie 1659, sultanul îl mută pe tronul Țării Românești, în timp ce în Moldova îl numește pe Ștefăniță Lupu.
Foarte rapid, trece la aplicare primului ordin primit de la turci: dărâmarea reședinței domnești de la Târgoviște și mutarea definitivă a capitalei țării în București, unde se afla mai aproape de forțele otomane de la sud de Dunăre.
Târgovişte, în schimb, mult mai îndepărată și amplasată mult mai strategic, a fost cea care jucase rolul de capitală a Țării Românești, din 1396 - prima sa menționare cu acest rol - urmând Cetăților de Scaun de la Câmpulung și Curtea de Argeș.
După 1459, când Vlad Țepeș a construit Curtea Domnească de la Bucureşti, unii domnitori au preferat oraşul de pe Dâmboviţa, iar alţii Târgoviştea.
În total, 33 de domnitori au făcut „naveta”, timp de două secole, între cele două așezări care au funcționat simultan drept capitale.
Dar, în 1659, odată cu acțiunea lui Ghica, după ordinul dat de otomani, Târgoviște pierde definitiv lupta pentru acest statut în favoarea urbei de pe Dâmbovița.
Citește și: Cine a fost domnitorul pentru care Polonia era să anexeze Moldova? Mama sa era prințesă lituaniană
Revenind la Gheorghe Ghica, între aprilie - mai 1660, tronul i-a fost ocupat de Constantin Șerban, el refugiindu-se la Giurgiu.
Dar l-a recuperat rapid, în urma intervenției unei armate turco-tătare contra rivalului său, care a fost nevoit să se retragă.
Dar Ghica și-a luat înapoi domnia doar ca să fie mazilit, patru luni mai târziu, în septembrie 1660, din cauză că nu putuse strânge și trimite la Constantinopol întreg haraciul datorat turcilor.
A fost dus la Constantinopol și ținut ostatic până la moartea sa, survenită în 1664.
Poate că singura mângăiere a sa a fost faptul că pe tronul Țării Românești a fost urmat de fiul său, Grigore I Ghica, a cărui primă domnie, care a durat aproape patru ani, s-a încheiat chiar în anul morții tatălui său.
Deși domniile lui Gheorghe Ghica n-au însemnat prea multe pentru Țările Române - cu excepția acelei mutări de capitală, ce ar fi fost făcută de oricine ar fi fost în locul său, la ordinul Porții - faptul că a devenit strămoșul tuturor personalităților și viitorilor domni din neamul Ghica reprezintă, în sine, o contribuție majoră la istoria țării noastre.
