Ce domnitor al Moldovei a pustiit Polonia din cauza unei femei? Ștefan cel Mare a avut șapte copii de-a lungul vieții sale - despre care se știe cu siguranță - cinci legitimi și doi în afara căsătoriilor - eroul rândurilor de mai jos făcând parte din prima categorie.
Ce domnitor al Moldovei a pustiit Polonia din cauza unei femei? De ce a fost supranumit „cel Orb”?
Bogdan supranumit „cel Orb” sau „cel Chior”, s-a născut pe 9 martie 1479, la Huși, mama sa fiind a treia și ultima soție a lui Ștefan cel Mare, Maria Voichița, care i-a stat alături voievodului vreme de 26 de ani, începând din 1578, când s-au căsătorit.
Ea însăși era fiica lui Radu cel Frumos - fratele lui Vlad Țepeș, ambii fiind fiii lui Vlad Dracul - și, prin urmare strănepoata lui Mircea cel Bătrân.
Fiind băiatul cel mai mare al lui Ștefan, a fost asociat la domnie încă de la vârsta majoratului, din 1497, poziție pe care a ocupat-o în ultimii șapte ani de domnie ai gloriosului său părinte.
Bogdan al III-lea, cum e consemnat oficial, preia tronul tatălui după moartea acestuia, în iulie 1504 și va reuși să-l păstreze vreme de aproape 13 ani, până în aprilie 1517.
Citește și: Care domnitor a sfârșit trăgând la galere, ca sclavii? Plătise o avere otomanilor, ca să fie mazilit
De ce i s-a spus „cel Orb”? Aici intervine descrierea făcută la un secol după epoca sa, de către cronicarul Grigore Ureche, care l-a numit „cel orb și grozav”.
De altfel, unii istorici consideră că Bogdan și-ar pierdut un ochi încă din 1497, anul asocierii sale la domnie.
Bogdan al III-lea a moștenit temperamentul aprig al tatălui său, Ștefan cel Mare - Foto: arhiva
Acest lucru s-ar fi întâmplat în bătălia de la Codrii Cosminului, din octombrie 1497, unde oștirea moldovenească a învins armata polonă a regelui Ioan Albert care venise să ocupe țara pentru a-l pune pe tron pe fratele său, Sigismund.
Grigore Ureche îl descria drept „cel orb și grozav”, iar unii istorici consideră că Bogdan și-ar pierdut un ochi în 1497, în bătălia de la Codrii Cosminului.
Bogdan cel Orb este înmormântat la Putna
Cu toate acestea, este puțin probabil ca porecla de „orb” să vină de la un defect fizic, deoarece regulile epocii interziceau celor cu probleme fizice, cu infirmități, să urce pe tron.
De aici apăruse și obiceiul tăierii nasului unora dintre pretendenți de către voievozii aflați la conducere, pentru a scăpa de grija pretențiilor acestora.
Prin urmare, se pare că explicația acelei nemeritate porecle se află în altă parte și ar putea avea legătură tot cu vrajba avută cu polonezii, la un moment dat.
Bogdan Vodă a avut o domnie zbuciumată, dominată de conflicte militare cu polonezii, turcii și tătarii.
În cele din urmă, el a dorit să pună bazele unei alianțe cu polonezii, cerând-o în căsătorie chiar pe sora regelui Poloniei, Elisabeta, căreia îi dăruiește și două cetăți. Fiind refuzat de două ori și având sângele clocotitor ca tatăl său, Bogdan se răzbună și atacă Polonia, pustiind-o.
Se pare că aici este și „izvorul” apariției poreclei sale. Grigore Ureche s-a folosit de informații polone subiective, în condițiile în care exagerarea eventualului defect la ochi avut de voievodul român a fost folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și domnul Moldovei conform evenimentulistoric.ro.
Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale de pe frescele din bisericile Sfântul Ilie din Suceava și Sfântul Nicolae din Dorohoi, de la Mănăstirea Dobrovăț sau Mănăstirea Putna.
În cele din urmă, în 1506, se convine asupra căsătoriei, cu unele promisiuni favorabile făcute de voievod în ceea ce privește catolicismul în Moldova.
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
Dar anul următor, 1507, Bogdan se află pe punctul de a intra în conflict cu domnul Țării Românești, Radu cel Mare.
Nu că ar fi fost ceva nou, dat fiind că Ștefan cel Mare s-a războit cu majoritatea voievozilor munteni, care-i trădau ajutorul și încrederea odată ce se vedeau pe tron.
Dar, de astă dată, Bogdan al Moldovei și Radu al Țării Românești s-au împăcat în urma intervenției mitropolitului Țării Românești, Maxim, rudă cu cei doi. Acesta a invocat tocmai argumentul rudeniei și al folosirii unei limbi și credințe comune în ambele principate.
Curând după aceea, regele Poloniei moare, iar succesorul acestuia nu mai aprobă căsătoria lui Bogdan cu Elisabeta, ceea ce provoacă o altă serie de atacuri reciproce, până în octombrie 1509, când Bogdan al III-lea este învins pe Nistru, lângă Hotin.
Pacea va fi încheiată în ianuarie 1510, iar voievodul renunță la căsătorie în schimbul unor avantaje politico-economice.
Dar tot în 1510, tătarii năvălesc in Moldova, pradă cumplit țara și iau cu ei aproape 75.000 de robi.
În noiembrie același an, Bogdan al III-lea preîntâmpină o nouă năvălire tătărească, dar nu poate face nimic un an mai târziu, 1511, când aceștia ocupă țara. Polonezii, de frica tătarilor, îi trimit ajutor militar, iar Bogdan îi alungă pe năvălitori în mai 1512.
În 1514, logofătul Tăutu este trimis la Poartă să închine de bunăvoie Moldova, în condiții cvasi-identice cu cele ale Munteniei: autonomie sub toate aspectele, recunoașterea suzeranității otomane și plata unui peșcheș anual.
Acesta se ridica la 8.000 de galbeni, dublu față de cât plătea Ștefan cel Mare în ultimii ani ai domniei sale, când puterile-i slăbite nu i-au mai permis să lupte cu un inamic atât de puternic.
Dar, în acest fel, Bogdan scăpa de pericolul tătăresc și de alti dușmani, care astfel, ar fi devenit și dușmanii Porții.
Bogdan al III-lea s-a căsătorit de trei ori, rămânând de două ori văduv.: mai întâi cu Anastasia, decedată în 1512, apoi cu Stana, decedată în 1518 și, în cele din urmă, cu Ruxandra, fiica domnitorului Țării Românești din acel moment, Mihnea cel Rău, unul dinte fiii lui Radu cel Mare.
Citește și: De unde vine expresia „pe vremea lui Pazvante Chioru”? Ce înseamnă? Legătura cu haiducul Iancu Jianu
Fapt inedit, el a avut copii doar din relații ilegitime. Trei dintre fiii săi au ajuns, de asemenea, domnitori ai Moldovei: Ștefăniță Vodă (a domnit din 1517 până în 1527), Alexandru Cornea (1540 - 1541) și, cel mai cunoscut dintre ei, Alexandru Lăpușneanu voievod al Moldovei în două rânduri, 1552 - 1561 și 1564 - 1568.
Din păcate, Bogdan Vodă moare la doar 38 de ani, pe 20 aprilie 1517, fiind înmormântat la Mânăstirea Putna, la un loc cu nemuritorul său părinte.
