Ce a fost pe locul Palatului Victoria, sediul guvernului? Clădirea simbol din piața cu același nume a fost inaugurată aum 70 de ani. Însă, în curînd, va intra în reparații capitale, executivul urmând să se mute într-un corp din Palatul Parlamentului.
În schimb, doar bucureștenii care au depășit o anumită vârstă mai țin minte ce altă construcție grandioasă se afla pe locul ocupat azi de Palatul Victoria.
Ce a fost pe locul Palatului Victoria, sediul guvernului? Construcția n-a rezistat decât 40 de ani
Guvernul își va muta sediul, cel mai probabil din 2025, deoarece Palatul Victoria va intra într-un amplu program de reabilitare, pentru că starea sa a ajuns jalnică.
Deși din exerior pare măreață, monumentală, în interior, pereţii sunt plini de igrasie, geamurile vechi, multe nici nu se mai pot închide bine şi sunt lipite cu scotch.
Clădirea va fi anvelopată termic, va avea un sistem nou de încălzire şi instalaţii noi electrice şi de aer condiţionat, conform observatornews.ro.
Pe perioada lucrărilor, cei peste 700 de angajaţi ai Guvernului îşi vor muta activitatea în corpul B3 din Palatul Parlamentului, care se întinde pe aproape un hectar si jumatate.
Citește și: Cine a fost fiul de domnitor care făcea exerciții cu un vițel în brațe? Cum a fost poreclit?
Palatul Victoria a fost inclus pe lista monumentelor istorice încă din anul 2004, dar era încadrată și în clasa I de risc seismic, Asa până la reabilitarea făcută cu 14 milioane de euro între anii 2009 și 2012, de guvernul condus de Emil Boc.
Dar la acel moment s-au făcut intervenții pe doar 20% din totalul suprafeței clădirii, așa că o nouă intervenție este necesară.
Dar înaintea Palatului Victoria, aproape pe același loc - doar că ceva mai în fața clădirii actuale, s-a înălțat, înainte, o altă clădire gigantică, Palatul Sturdza.
A fost construit pentru Grigore M. Sturdza, fiul lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei timp de 15 ani, între 1834 - 1859, după planurile arhitectului german Iulius Reiniqke.
Prinţul Sturdza cumpărase în aprilie 1897 un teren – situat la intersecţia Şoselei Jianu (Bdul Aviatorilor de azi) cu Bulevardul Colţea, pregătind planurile pentru a-şi construi aici reşedinţa.
După ce proiectul a fost aprobat de Primăria Bucureştilor, au fost începute lucrările vastei clădiri. A rezultat „cea mai amestecată şi mai bizară construcţie din Bucureşti, pe ale cărei faţade îşi dau întâlnire, înfrăţindu-se, elemente de epoci şi stiluri diferite tăiate în materiale de tot soiul şi de toate culorile”.
Aşa a fost descris Palatul Sturdz, de arhitectul Grigore Ionescu, Palatul Sturdza, una dintre cele mai impresionante şi grandioase reşedinţe private din câte a avut Bucureştiul, la început de secol XX, potrivit bucuresti-centenar.ro.
Palatul Sturdza a fost demolat în 1946 - Foto: Facebook/Bucureșiul Secret
Clădit în perioada 1897-1901, din pricina formei aproape cubice și a stiului somptuos - clădirea fiind decorată cu foarte multe stucaturi şi ornamente arhitectonice, dar şi cu patru turnuleţe de colţ, Palatului Sturdza i s-a spus de către bucureeni şi „prăjitura din Capul Podului” sau „prăjitura Sturdzeştilor”.
Beizadea Grigore Sturdza nu s-a bucurat însă de palat. A murit în anul în care au fost finalizate lucrările, 1901.
După moartea acestuia, urmaşii au vândut clădirea statului, în 1904, astfel că Palatul a devenit sediu al Ministerului de Externe, primul ministru de resort care a lucrat în noul sediu al Palatului Sturdza fiind Ionel Brătianu.
Dar imobilul a avut viaţă scurtă, până spre finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. După ce a fost construit noul sediu al Ministerului Afacerilor Străine, după ce s-a pus la cale sistematizatea Pieţei Pictoriei, s-a hotărât demolarea Palatului Sturdza.
Grav afectat de un incendiu produs în 1942, Palatul prinţului Sturdza a fost avariat grav în urma bombardamentelor germane din 23 august 1944 şi demolat în următorii doi ani.
În paralel chiar cu câțiva ani înainte de demolarea vechii clădiri, aproape lângă ea a început ridicarea a ceea ce se numește și astăzi Palatul Victoria, operă a marelui arhitect Duiliu Marcu.
Citește și: De ce s-ar schimba numele Bulevardului Kiseleff? Cine a fost contele rus după care a fost denumit?
De altfel, acesta a lăsat Capitalei și alte construcții emblematice, precum Palatul Elisabeta, clădirea Athenee Palace, Biblioteca Academiei Române, Palatul CFR (astăzi sediul Ministerului Transporturilor), Școala Superioară de război, astăzi Academia Militară.
Palatul Victoria a fost început în 1937 și terminat în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952, conform gov.ro.
La început, fațada principală era, ca și fațadele laterale, îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara și avea pe cele două plinuri laterale panouri decorative sculptate, din același material.
Dar, în urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele două panouri au fost suprimate iar fațada principală a fost refăcută cu plăci de traverti, mai precizează aceeași sursă.
Proiectat inițial pentru Ministerul de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri.
Palatul Sturdza, deja în ruină, lângă Palatul Victoria, după bombardamentele din 1944 - Foto: b365.ro
După 1990, a devenit sediul primului guvern al României post-comuniste, dar și al tuturor celor care i-au urmat, până la cel de acum, condus de Marcel Ciolacu.
Palatul Victoria o suprafaţă de 26.000 de metri pătraţi, iar în suboluri se află 12 kilometri de arhivă diplomatică, din anii ’40 și până astăzi. Cea mai spectaloasă încăpere este Sala Transilvania, cu 71 de metri lungime și 10 metri lățime.
Instalația de aer condiționat funcționează neîntrerupt din 1944, anul în care a fost dată în folosință clădirea, înainte de bombardarea ei.
Sistemul este unul complicat: aerul este răcit într-un puțde mare adâncime și apoi suflat cu putere înapoi. Deși nu se poate compara, ca tehnologie, cu sistemele de azi, aerul condiționat de aici nu s-a defectat niciodată, scrie b1.tv.
De asemenea, ae pare că aici este cea mai bună apă de băut din București, dat fiind că puțul este săpat la circa 200 de metri adâncime.
Citește și: Unde se află „Casa Groazei” din Centrul Vechi al Capitalei? Ce masacru a avut loc în ea
Interiorul clădirii are o structură complicată, un labirint de scări și de coridoare în care riști te pierzi dacă nu ești familiarizat cu planurile ei.
Rămâne de văzut cum va arăta sediul guvernului după lucrările de reabilitare anunțate penru această clădire simbol a Capitalei și a României.
